O sondă spaţială chineză a adus pe Terra eşantioane prelevate de pe faţa nevăzută a Lunii
Agenția spațială chineză a anunțat că misiunea a avut „un succes complet”.

Articol de Andrei Ilinca, Publicat: 25 Iunie 2024, 11:09 • Actualizat: 25 Iunie 2024, 11:53
Sonda spațială Chang'e-6 a aterizat marți pe Terra, fiind pentru prima dată în istorie când sunt aduse eșantioane de pe fața nevăzută a Lunii.
„La ora locală 14:07 (06:07 GMT), modulul de întoarcere al sondei Chang'e-6 a aterizat' într-o zonă deşertică din provincia Mongolia Interioară (din nordul Chinei) şi 'totul funcţionează normal”, a transmis într-un comunicat agenţia spaţială chineză (CNSA).
„Această aterizare marchează succesul complet al misiunii” şi „prima aducere pe Terra a unor eşantioane prelevate de pe faţa nevăzută a Lunii”, a adăugat CNSA.
Faţa nevăzută a Lunii este o regiune rareori explorată. Ea a fost denumită astfel pentru că este invizibilă de pe Terra. Regiunea este însă foarte promiţătoare pentru cercetările ştiinţifice, întrucât caracteristicile reliefului său accidentat au fost mai puţin netezite de fluxurile de lavă străvechi decât cele de pe faţa vizibilă a Lunii, potrivit Agerpres.
Acum, eșantioanele prelevate de sondă ar putea ajuta oamenii de știință să afle noi informații despre formarea și istoria Lunii.
Sonda chineză a fost lansată pe 3 mai de la centrul spaţial Wenchang, situat pe insula tropicală Hainan din sudul Chinei.
Sonda chineză a utilizat un instrument de foraj şi un braţ robotizat pentru a preleva eşantioanele. Ea a realizat şi fotografii cu scoarţa lunară şi a înfipt un drapel chinez în solul gri de pe faţa ascunsă a Lunii.
Pe 4 iunie, sonda a efectuat prima lansare reuşită din istorie de pe faţa nevăzută a Lunii, înainte de a plasa eşantioanele recoltate în interiorul unui modul aflat pe o orbită lunară. Agenţia de presă China Nouă a afirmat că această reuşită reprezintă „o realizare inedită în istoria explorării lunare”.
Citește și: Un român ar putea ajunge în spațiu în mai puțin de 6 luni, în baza unei colaborări cu SpaceX