Parlamentul European cere o vârstă minimă de 16 ani pentru accesul la reţelele sociale
Potrivit membrilor PE, aceste sisteme nu pot elimina responsabilitatea platformelor de a se asigura că produsele lor sunt sigure şi adaptate vârstei din momentul conceperii.
Articol de Andrei Ilinca, Publicat: 26 Noiembrie 2025, 15:14 • Actualizat: 26 Noiembrie 2025, 15:14
Printr-o rezoluție adoptată miercuri, 26 noiembrie, Parlamentul European cere măsuri la nivelul UE pentru protejarea minorilor online, inclusiv o limită de vârstă de 16 ani.
Totodată, Parlamentul cere interzicerea celor mai nocive practici care creează dependență.
Un raport non-legislativ, votat de eurodeputații, arată o îngrijorare faţă de riscurile pentru sănătatea fizică şi mintală cu care se confruntă minorii online. Ei cer o protecţie mai bună împotriva strategiilor manipulatoare care pot creşte dependenţa şi care afectează capacitatea minorilor de a se concentra şi de a interacţiona judicios cu conţinutul online.
Pentru a ajuta părinţii să gestioneze prezenţa digitală a copiilor lor, PE a propus o limită de vârstă armonizată la nivel european de 16 ani pentru a accesa platformele de comunicare socială, serviciile de partajare a materialelor video şi interlocutorii de IA. Potrivit rezoluţiei, minorii între 13 şi 16 ani ar trebui să aibă acces cu consimţământul părinţilor, informează PE într-un comunicat, citat de Agerpres.
Eurodeputaţii au salutat eforturile depuse de Comisia Europeană pentru a dezvolta o aplicaţie UE de verificare a vârstei şi portofelul UE pentru identitatea digitală (eID) şi au insistat că mecanismele de verificare a vârstei trebuie să fie exacte şi să protejeze viaţa privată a minorilor.
Potrivit membrilor PE, aceste sisteme nu pot elimina responsabilitatea platformelor de a se asigura că produsele lor sunt sigure şi adaptate vârstei din momentul conceperii.
Interzicerea celor mai dăunătoare practici
PE cere interzicerea celor mai dăunătoare practici care dau dependenţă şi dezactivarea în mod implicit a altor caracteristici de design care creează dependenţă pentru minori, precum „derularea ecranului la nesfârşit”, „redarea automată”, „glisarea pentru reîncărcare” sau recompensele şi elementele de stimulare pentru utilizarea continuă.
De asemenea, legislativul comunitar cere să se interzică site-urile care nu respectă normele UE şi să se ia măsuri împotriva tehnologiilor persuasive, cum ar fi publicitatea direcţionată, marketingul făcut de influenceri, designul care creează dependenţă, precum şi interfeţele înşelătoare (dark patterns), în cadrul viitorului Act legislativ privind echitatea digitală.
