Guvernul centrist al României s-a prăbușit marți, aruncând una dintre cele mai importante țări strategice ale Europei într-o perioadă de instabilitate, într-un moment critic.

Premierul de centru-dreapta Ilie Bolojan, lider al Partidului Național Liberal, a pierdut votul de încredere în Parlament după doar 10 luni de mandat, punând capăt brusc încercării sale, de scurtă durată și nepopulare, de a reduce deficitul bugetar.

Potrivit Politico, a șasea cea mai populată țară din Uniunea Europeană – și un membru-cheie al NATO, aflat la granița cu Ucraina – se confruntă acum cu un viitor incert, în timp ce încearcă să evite o posibilă criză economică în lunile următoare.

Președintele centrist Nicușor Dan este așteptat să convoace consultări cu liderii partidelor pentru a ajunge la un acord privind formarea unei noi coaliții de guvernare.

Înfrângerea lui Ilie Bolojan a fost, în parte, orchestrată de liderul extremei drepte George Simion, care a promis „sfârșitul celor zece luni în care așa-zișii pro-europeni nu au oferit decât taxe, război și sărăcie”.

Însă demersul lui Simion a reușit doar după ce partidul său, Alianța pentru Unirea Românilor, a făcut alianță cu Partidul Social Democrat (PSD), care părăsise coaliția lui Bolojan luna trecută.

Această alianță neașteptată între Simion și social-democrați a stârnit îngrijorare în rândul liderilor europeni, fiind percepută ca un nou exemplu al colaborării dintre partidele tradiționale și extrema dreaptă populistă.

Valérie Hayer, șefa grupului Renew din Parlamentul European, a calificat situația drept „un act iresponsabil într-un moment critic”, iar Ciarán Cuffe, copreședinte al Partidului Verde European, a descris-o ca „un semnal de alarmă pentru Europa”.

Criticii unor astfel de alianțe avertizează că partidele centriste care colaborează cu extrema dreaptă, chiar și temporar, riscă să legitimeze forțe politice care contestă valorile Uniunii Europene.

Aliații lui Bolojan au reacționat condamnând colaborarea PSD cu naționaliștii lui Simion, care au amenințat că vor reduce sprijinul pentru Ucraina și se opun politicilor europene privind migrația.

„Crearea unor majorități parlamentare cu partide care atacă constant Uniunea Europeană și îi contestă rolul este profund anti-europeană”, a declarat Siegfried Mureșan, europarlamentar român și vicepreședinte al Partidului Popular European.

O nouă criză

Pentru România, căderea guvernului marchează încă un episod dintr-o perioadă recentă marcată de instabilitate.

Alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate pe fondul suspiciunilor de interferență externă, iar favoritul de atunci se confruntă acum cu acuzații de tentativă de lovitură de stat.

În același timp, România se confruntă cu o inflație ridicată și cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Dacă nu finalizează reformele esențiale până în august, riscă să piardă aproximativ 11 miliarde de euro din fonduri europene, iar lipsa controlului asupra finanțelor publice ar putea duce la retrogradarea ratingului de țară.

În scurtul său mandat, Bolojan a încercat să răspundă acestor provocări prin măsuri de austeritate dificile.

Luna trecută însă, social-democrații – care dețin cele mai multe mandate în Parlament – au părăsit coaliția, protestând față de stilul său de conducere și față de reducerile de cheltuieli care au afectat electoratul lor.

Decizia PSD de a colabora cu Simion pentru a-l înlătura pe Bolojan ar putea avea efecte pe termen lung asupra evoluției crizei.

Simion a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut, dar a pierdut în fața lui Nicușor Dan în turul al doilea. Între timp, partidul său și-a consolidat poziția și conduce în sondaje, însă președintele Dan a exclus participarea acestuia la viitorul guvern.

„Vreau să-i asigur pe români că, indiferent de ce se va întâmpla, România va continua parcursul occidental, statul va funcționa și există un acord politic asupra obiectivelor fundamentale imediate”, a declarat acesta înainte de vot.

Politologul Cristian Pîrvulescu, de la Universitatea Națională de Studii Politice și Administrative din București, consideră că președintele are o misiune „extrem de dificilă”.

„Devine dirijorul unei orchestre disfuncționale, în cel mai nepotrivit moment. Criza politică s-a transformat oficial într-una guvernamentală, iar riscurile constituționale rămân, dacă nu se reușește formarea unei coaliții”, a spus acesta.

Posibile scenarii

Una dintre opțiunile analizate inițial era formarea unei noi coaliții între social-democrați și liberali, sub conducerea unui alt premier. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că „toate opțiunile sunt deschise” și și-a exprimat speranța că va fi găsită rapid o soluție.

Analistul politic Radu Magdin a arătat că mai mulți membri ai PNL încearcă deja să relanseze ideea unei coaliții pro-europene.

Totuși, după o ședință a conducerii partidului, deputatul liberal Robert Sighiartău a respins posibilitatea unei noi guvernări alături de PSD.

Dacă blocajul persistă, președintele ar putea fi nevoit să desemneze un premier tehnocrat, din afara partidelor, care ar putea obține un sprijin mai larg și ar putea liniști investitorii, demonstrând angajamentul României față de reducerea deficitului și menținerea direcției pro-occidentale.