Aflat la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că noul guvern trebuie să abordeze "cu celeritate" subiectul organizării alegerilor prezidențiale.

Curtea Constituțională a anulat scrutinul organizat la 24 noiembrie.

Desecretizarea unor documente al Consiliului Suprem de Apărare a Țării a dezvăluit implicarea Rusiei în campania electorală, sprijinind candidatura suveranistului Călin Georgescu.

”Eu cred că [alegerile - n. red] ar trebui organizate destul de repede. Nu cred că o tergiversare ar ajuta la ceva! Pe de altă parte, nici nu m-am aşteptat şi nici nu s-a întâmplat ca guvernul care tocmai pleacă să clarifice această chestiune”, a punctat președintele.

”Sper să se formeze cât de repede este posibil noul guvern şi să abordeze cu celeritate această chestiune”, a adăugat Klaus Iohannis.

Imixtiunea Rusiei în procesul electoral din România a fost dezbătută la summitul liderilor UE.

”Am discutat, în acest context, şi despre setul de măsuri şi instrumente pe care trebuie să le dezvoltăm pentru a combate interferenţa malignă a Rusiei în toate procesele care privesc Uniunea Europeană, sigur, în alegeri, în proceduri, în felul în care se creează politicile europene şi politicile naţionale şi pentru a reduce expunerea noastră la aceste atacuri perfide, complexe, hibride”, a spus președintele.

Klaus Iohannis a anunţat că va informa membrii Consiliului European şi cu privire la situaţia din România, ca urmare a interferenţelor străine în procesul electoral, cu toate urmările.

”Voi sublinia că acest lucru nu este o ameninţare doar la adresa României, ci la adresa democraţiilor şi a valorilor europene, la modul cel mai general. Toate, repet, toate ţările sunt expuse acestui risc. Este evident, şi voi spune acest lucru şi în reuniune, că este necesară o coordonare eficientă la nivelul întregii Uniuni pe tema combaterii ingerinţelor străine şi a atacurilor hibride din partea Rusiei. Pentru a ne apăra şi pentru a preveni aceste ingerinţe trebuie să adaptăm şi să dezvoltăm de urgenţă instrumente şi mecanisme, nu putem să rămânem doar la nivelul „hai să discutăm cum să rezolvăm”, trebuie mers mult mai departe. Trebuie găsite instrumente concrete, proceduri corecte, mecanismele necesare pentru a ne putea apăra în faţa acestor atacuri”, a spus mai spus liderul de la Palatul Cotroceni.

”Am observat în spaţiul public fel şi fel de interpretări. Constituţia noastră, în acest punct, este foarte clară. Şi această situaţie este expres prevăzută în articolul 82 din Constituţie. Deci, nu este cumva o ingerinţă din partea mea în treburile constituţionale, ci este articol de Constituţie. Mandatul preşedintelui se încheie în momentul în care preşedintele nou ales depune jurământul. Punct. Fără niciun fel de posibilitate de interpretare”, a opinat Iohannis despre prelungirea mandatului său.

"Curtea Constituţională a subliniat că există acest articol şi acesta se aplică. Atât. Deci Curtea Constituţională de fapt a spus: Atenţie! Este lege şi legea se aplică. Asta a spus Curtea Constituţională şi asta fac eu. Eu nici nu pot să plec. Cum să plec, dacă Constituţia îmi spune că trebuie să stau?

Nu este o alegere. Dacă aş pleca, ar trebui să plec prin demisie. Or să plec prin demisie, sigur, este posibil şi acest lucru, dar n-aş face-o fără o motivaţie extrem, extrem de solidă, pentru un interes public. Nu pentru interesul unui politician sau alt politician care vrea să se profileze împotriva mea", a mai punctat șeful statului.

După anularea alegerilor prezidențiale, la 7 decembrie, Klaus Iohannis s-a adresat națiunii.

"Am avut patru materiale [în analiza CSAT - n. red], de la SRI, de la SIE, de la STS şi de la Ministerul Afacerilor Interne. CSAT a luat act de aceste materiale, le-a discutat, şi concluziile au fost grave. Un candidat a beneficiat nelegal de promovare electorală masivă în cele 2 zile când, conform legii, acest lucru este interzis, sâmbăta de dinaintea alegerilor şi chiar în ziua alegerilor. Acest lucru încalcă legislaţia electorală! Acelaşi candidat a declarat cheltuielile pentru campania lui zero, cu toate că a derulat o campanie foarte sofisticată. Mai mult, am primit informaţiile de la servicii că această campanie a acestui candidat a fost sprijinită dintr-un stat străin de interesele României. Toate acestea sunt lucruri grave", a spus președintele la acel moment.

Klaus Iohannis a invocat Articolul 83 din Constituție (alin 2), care precizează că "Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales".

"Nu voi fi prim-ministrul României, nu vreau decât să duc acest mandat la un bun sfârșit", a adăugat el.

"Până în ultima zi de mandat", a adăugat Klaus Iohannis, "mă voi implica, ca și până acum, pentru o Românie sigură și europeană, mă voi implica pentru români".

În finalul alocuțiunii, președintele le-a transmis investitorilor și oficialilor UE că "România este o țară sigură, solidă și proeuropeană. România nu este în dificultate!". Cât privește NATO, "România rămâne un aliat sigur, solid".

Anularea prezidențialelor, contestată în instanță

Câștigător surprinzător al primului tur prezidențial, Călin Georgescu a dat în judecată mai multe instituţii ale statului pentru anularea alegerilor prezidențiale.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declinat competența de judecare a dosarului, luni, către Curtea de Apel Bucureşti.

Naționalistul le-a solicitat judecătorilor CCR să revină asupra deciziei şi să repare ”de îndată nedreptatea creată”.