Președintele Nicușor Dan cere Parlamentului să aprobe amplasarea în România a unor echipamente militare americane noncinetice
"România împreună cu ţările europene încearcă, prin mijloace diplomatice-politice, să oprească acest război", a transmis liderul de la Palatul Cotroceni la finalul ședinței CSAT.
Articol de Matei Pavel, Publicat: 11 Martie 2026, 13:50 • Actualizat: 11 Martie 2026, 17:39
La finalul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, președintele Nicușor Dan a anunțat că solicită Parlamentului să aprobe amplasarea în România a unor echipamente militare americane noncinetice, anume avioane de alimentare în aer, echipamente de supraveghere și de comunicații, în corelație cu scutul de la Deveselu.
Ședința legislativului se va desfășura tot miercuri.
! Articolul a fost actualizat
"Am avut azi o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cu trei subiecte. În primul rând, am discutat de situaţia din Orientul Mijlociu, am discutat dintr-o perspectivă militară, cu o expunere din partea instituţiilor responsabile despre situaţia exactă şi previziuni pe termen scurt, mediu şi lung şi am discutat, foarte important, despre situaţia românilor din zonă. Am avut o expunere a doamnei ministru de Externe cu privire la situaţia românilor de acolo. Evident că asta este una din preocupările noastre importante. Până la acest moment au revenit din zonă în România aproximativ 5.700 de oameni, din care cam 3.700 au fost ajutaţi într-un fel sau altul de autorităţi, printr-o muncă, pe care trebuie să o salut a oamenilor din Ministerul de Externe. Şi am discutat de partea politică a acestui conflict.
Evident, România, împreună cu ţările europene, încearcă prin mijloace diplomatice, politice să oprească acest război care, evident, are consecinţe asupra economiei noastre şi are consecinţe asupra românilor care trăiesc în zonă, fie că sunt rezidenţi, fie că nu sunt rezidenţi, fie că au doar cetăţenia română, fie că au dublă cetăţenie. Şi parte din acest efort diplomatic, recent, o reuniune a reprezentanţilor Uniunii cu reprezentanţii Consiliului de Cooperare al Golfului, care au condamnat atacurile iraniene asupra ţărilor din Golf.
Al doilea punct de pe ordinea de zi a vizat situaţia economică şi consecinţele economice ale războiului, creşterea preţurilor pe piaţa internaţională ale petrolului. Aici am avut o expunere a domnului ministru al Energiei asupra situaţiei generale şi discuţii, primul ministru, ministrul Energiei, ministrul de Finanţe, asupra diferitelor scenarii la care putem să ne aşteptăm şi care va fi reacţia statului român în funcţie de aceste scenarii. După cum ştiţi, în ceea ce priveşte gazul, nu petrolul, în ceea ce priveşte gazul, Guvernul a adoptat deja începând cu 1 aprilie o schemă de plafonare, de controlare a preţurilor, astfel încât populaţia şi companiile să nu fie afectate.
Şi punctul al treilea al discuţiei de azi în CSAT a fost dislocarea temporară a unor echipamente şi forţe militare americane în România. E vorba de avioane de realimentare, cum deja s-a discutat în spaţiul public, a unor echipamente de monitorizare şi a unor echipamente de comunicaţii satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu. Subliniez faptul că aceste echipamente sunt defensive şi subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici, se spune că ele sunt echipamente non-cinetice.
În măsura în care Parlamentul aprobă în şedinţa care urmează să aibă loc azi, ele vor fi dislocate în bază acordului de parteneriat între România şi Statele Unite şi este o colaborare a României cu Statele Unite similară în aceste zile cu o colaborare pe care alte ţări NATO o fac. Aşa cum am spus, pentru ca aceste echipamente şi aceste forţe militare să ajungă în România este nevoie de votul Parlamentului, deci în urma şedinţei CSAT, am trimis o scrisoare Parlamentului şi o să avem o dezbatere în Parlament în această după-amiază. Subliniez că e vorba de nişte echipamente care sporesc securitatea României, deci îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare, ţara lor este o ţară sigură, ba chiar mai sigură", a spus Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, citat de Rador Radio România.
În contextul conflictului armat din Orientul Mijlociu, carburanții s-au scumpit la pompă în ultimele zile.
Din opoziție, AUR a propus reducerea cotei TVA la combustibili.
La rândul său, Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) a solicitat Guvernului să explice scumpirea carburanților, în condițiile în care autoritățile au afirmat că stocurile disponibile sunt suficiente pentru următoarele 5 luni.
Totodată, transportatorii au cerut reducerea accizelor la carburanți și o reglementare reală a prețului poliției de asigurare obligatorie RCA, în caz contrar, majorările ar putea duce la blocaje în lanțul de aprovizionare cu mărfuri.
Experți internaționali consultați de BBC consideră că spirala prețurilor petrolului ar putea fi încetinită, dar nu oprită.
În ceea ce privește resursele strategice de petrol, miniștrii Energiei din G7 s-au declarat pregătiți să ia „toate măsurile necesare”, în „coordonare” cu Agenția Internațională a Energiei.
Repatrierile, prioritate a autorităților de la București
Aflat recent într-o vizită oficială în Polonia, președintele Nicușor Dan declara că nu a convocat CSAT până acum întrucât ostilitățile nu au reprezentat un pericol direct și imediat asupra țării.
Potrivit liderului de la Palatul Cotroceni, prioritatea autorităților este ca cetăţenii surprinşi de conflict în Orientul Mijlociu să fie aduși în țară în siguranță.
Ministrul de Externe este așteptat, miercuri, în Parlament pentru a răspunde întrebărilor despre stadiul repatrierilor. Prestația Oanei Țoiu a fost criticată atât de adversari politici, cât și de aliați din coaliția de guvernare.
De la izbucnirea războiului, 5.500 de români au revenit din Orientul Mijlociu, mai mult de jumătate dintre ei cu zboruri organizate sau facilitate de autorităţile române.
Alte persoane sunt aşteptate să ajungă la Bucureşti cu zboruri din cadrul Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene, operate de alte ţări membre.
În a 12-a zi a războiului din Orientul Mijlociu, Israelul a lansat noi rachete asupra Iranului și Libanului, unde armata israeliană afirmă că vizează infrastructura Hezbollah din sudul Beirutului. Printre ținte s-a aflat și un hotel de lux din cartierul Raouche, o zonă de coastă aglomerată.
Forțele fidele regimului de la Teheran susțin că au desfășurat un val de atacuri împotriva Israelului, dar și împotriva unor ținte americane din regiune, potrivit BBC.
Citește și: Companiile aeriene scumpesc biletele pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu













