În urmă cu două decenii, Ahmad al-Sharaa era deținut într-un centru de detenție administrat de SUA în Irak, după ce se alăturase militanților al-Qaida care luptau împotriva forțelor americane.

Potrivit Associated Press, puțini ar fi anticipat atunci că el va ajunge să devină primul președinte al Siriei care vizitează Washingtonul de la obținerea independenței țării, în 1946.

De când forțele rebele pe care le-a condus l-au înlăturat pe fostul președinte sirian Bashar al-Assad, în decembrie anul trecut, Ahmad al-Sharaa – care rupsese legăturile cu al-Qaida cu ani în urmă – a început o amplă ofensivă diplomatică pentru a stabili relații cu statele care izolaseră vechiul regim dictatorial după reprimarea sângeroasă a protestelor din 2011, ce a declanșat un război civil de 14 ani.

Liderul de la Damasc s-a întâlnit cu președintele american în Arabia Saudită, în luna mai, când Donald Trump a anunțat ridicarea sancțiunilor impuse de decenii Siriei. Cei doi se vor reîntâlni luni, la Washington, unde Siria este așteptată să adere oficial la coaliția internațională condusă de SUA împotriva grupării Statul Islamic.

Potrivit presei siriene, Ahmad al-Sharaa a sosit sâmbătă în Statele Unite, înaintea întrevederii.

Pe lângă acest acord, președintele sirian va pleda pentru abrogarea completă a „Legii Caesar”, care a impus sancțiuni extinse pentru abuzurile asupra drepturilor omului comise de regimul Assad și de forțele sale de securitate.

Sancțiunile Caesar sunt momentan suspendate prin ordin prezidențial, dar eliminarea definitivă necesită un vot al Congresului.

Ministerul sirian al Informațiilor a anunțat duminică, într-un comunicat, că Ahmad al-Sharaa va „sublinia importanța ridicării sancțiunilor economice, în special a Legii Caesar, pentru a permite redresarea economică a Siriei și stimularea investițiilor” și va „reafirma angajamentul Siriei de a continua lupta împotriva terorismului și de a promova securitatea regională.”

Trump: „Să le dăm o șansă reală”

Cu câteva zile înainte de vizită, președintele Donald Trump le-a declarat reporterilor că a decis să ridice sancțiunile asupra Siriei „pentru a le da o șansă de a reuși” și a adăugat: „Este o regiune dificilă și el (al-Sharaa - n. red) e un om puternic, dar m-am înțeles foarte bine cu el, iar progrese mari s-au făcut în relația cu Siria.”

Joi, Consiliul de Securitate al ONU a votat ridicarea sancțiunilor impuse lui al-Sharaa și ministrului său de interne, iar SUA i-au scos de pe lista „teroriștilor globali desemnați special”.

Între timp, senatorii americani au înaintat un proiect de abrogare a Legii Caesar printr-un pachet legislativ de apărare, însă forma finală este încă negociată cu Camera Reprezentanților, unde unii republicani cer condiții suplimentare.

Brian Mast, președintele republican al Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei, și senatorul Lindsey Graham, apropiat de Trump, vor ca abrogarea să fie condiționată de garanții pentru minoritățile religioase și etnice, menținerea relațiilor pașnice cu statele vecine, inclusiv Israelul, și eliminarea combatanților străini din structurile guvernamentale și militare.

Tensiuni interne și reacții internaționale

Criticii lui al-Sharaa amintesc de episoadele de violență sectară din ultimul an, când militanți suniți proguvernamentali au ucis sute de civili din minoritățile alawită și druză. Al-Sharaa a promis că vinovații vor fi pedepsiți, însă comunitățile minoritare rămân sceptice.

Organizația Save the Persecuted Christians a trimis o scrisoare semnată de 100 de lideri religioși americani, cerându-i lui Trump să abordeze „masacrul minorităților” din Siria și să-l convingă pe al-Sharaa să deschidă un coridor umanitar dinspre Înălțimile Golan, controlate de Israel, către enclava druză Sweida, în sudul Siriei.

După prăbușirea regimului Assad, Israelul a preluat o fostă zonă tampon patrulată de ONU în sudul Siriei și militează acum pentru crearea unei zone demilitarizate la sud de Damasc. Cele două țări, care nu au relații diplomatice, poartă negocieri pentru un posibil acord de securitate.

În același timp, senatoarea democrată Jeanne Shaheen, președinta Comisiei pentru Relații Externe din Senat, conduce eforturile pentru abrogarea completă a Legii Caesar, afirmând că „avem acum o oportunitate reală în Orientul Mijlociu, cum nu am avut niciodată în timpul vieții mele.”

Susținătorii acestei inițiative consideră că menținerea sancțiunilor impuse regimului Assad este nedreaptă față de noua conducere și că amenințarea reintroducerii lor ar descuraja investițiile internaționale în reconstrucția Siriei distruse de război.

Mouaz Moustafa, directorul executiv al organizației Syrian Emergency Task Force, care a susținut inițial impunerea sancțiunilor Caesar, dar acum cere eliminarea lor, a declarat că Washingtonul poate impune oricând sancțiuni țintite dacă va fi nevoie: „Dar să folosești Legea Caesar pentru asta e ca și cum ai încerca să operezi cu un baros în loc de un bisturiu – vei ucide pacientul pe care încerci să-l salvezi.”

O alianță militară consolidată

Săptămâna trecută, trimisul special al SUA, Tom Barrack, a declarat că Siria va adera „în curând” la coaliția celor aproximativ 80 de țări care lucrează pentru a preveni reapariția grupării Statul Islamic.

Un oficial american a confirmat că al-Sharaa este așteptat să semneze acordul de aderare la coaliție în timpul vizitei sale. Casa Albă nu a comentat oficial informația.

Alt oficial, familiarizat cu discuțiile, a precizat că, deși forțele siriene luptau deja împotriva SI, intrarea lor formală în coaliție va reprezenta „un moment de referință”, permițând o cooperare militară mai strânsă între Washington și Damasc.

Deși Statul Islamic a pierdut de ani buni teritoriile controlate în Siria și Irak, celulele sale continuă să comită atacuri.

Potrivit Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), în 2025 au fost înregistrate 311 atacuri ale SI în Siria și 64 în Irak, în scădere față de 878 și, respectiv, 160 în 2024.

Înainte de căderea lui Assad, al-Sharaa – cunoscut atunci sub numele războinic Abu Mohammed al-Golani – conducea gruparea islamistă Hayat Tahrir al-Sham (HTS), care controla o mare parte din nord-vestul Siriei. Deși inițial afiliată la al-Qaida, HTS s-a desprins ulterior de aceasta și a luptat împotriva celulelor Statului Islamic din zona sa de influență.

Principalul partener american în lupta împotriva SI era atunci Forțele Democratice Siriene (SDF), conduse de kurzi, în nord-estul țării.

De la venirea la putere a lui al-Sharaa, armata SUA și-a extins cooperarea cu Damascul, iar Washingtonul încearcă să medieze un acord de fuziune între SDF și noua armată siriană.

Deși ambele părți au acceptat în principiu, implementarea stagnează din cauza tensiunilor care, uneori, au degenerat în confruntări armate.