Prima dintre cele două zile de negocieri trilaterale între Ucraina, Rusia și Statele Unite, menite să pună capăt războiului din Ucraina, s-a încheiat la Abu Dhabi.

Oficialii de rang înalt de la Kiev și Moscova au oferit puține detalii după cele 4 ore de discuții, observă BBC.

Președintele Volodimir Zelenski, care nu a participat la reuniune, a spus că discuțiile au fost „constructive și destul de substanțiale”.

Aflat la Paris, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, la rândul său, că întâlnirea a fost „foarte productivă”.

Deși șansele unui progres decisiv care să pună capăt războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei sunt reduse, oficialii americani declaraseră anterior că Moscova și Kievul dau dovadă, în privat, de „o oarecare flexibilitate” în privința controlului asupra regiunilor din estul Ucrainei după război.

Volodimir Zelenski a mai spus că au fost discutate chestiuni umanitare, precum schimburile de prizonieri de război.

La începutul discuțiilor de marți, Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, le-a spus delegaților că Statele Unite „au redus diferențele” dintre cele două părți, fără a oferi detalii. El și-a exprimat speranța că negocierile vor avansa către „o soluție care să pună capăt războiului”.

Kushner spusese anterior că discuțiile se vor concentra pe „preocupările legate de securitatea de după război” ale Rusiei și Ucrainei.

„Văd schimbări. Sunt foarte mulțumit de ceea ce aud”, a răspuns ulterior Volodimir Zelenski, la o conferință de presă la Copenhaga, când a fost întrebat cum abordează oficialii americani negocierile.

Jared Kushner și Steve Witkoff, emisarul lui Trump pentru negocierile de pace, s-au întâlnit în marja reuniunii principale și cu oficiali ucraineni, europeni și ai NATO.

Până acum, liderii europeni au fost în mare parte excluși de la negocierile de pace. Ei au insistat să participe, de teamă că deciziile privind securitatea continentului lor ar putea fi luate în absența lor.

Oficialii americani par să susțină participarea europenilor. În timpul vizitei sale la Paris, Rubio a recunoscut că aceștia „au un rol în rezolvarea pe termen lung a acestei probleme”.

Totuși, relația cu europenii „le-a lăsat rușilor un gust amar”, potrivit unui oficial american.

Moscova respinge în mod repetat unele dintre propunerile susținute de oficialii UE, printre care o încetare necondiționată a focului ca premisă pentru negocierile de pace. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat marți că un armistițiu i-ar permite Kievului doar să își regrupeze forțele. „Nu vom fi de acord cu asta”, a spus el.

Moscova și Kievul au în continuare poziții foarte diferite în privința încheierii conflictului.

Unul dintre principalele puncte de dezacord este regiunea Donețk, din estul Ucrainei, ocupată în mare parte de Rusia.

Moscova a cerut Ucrainei să cedeze zonele din Donețk pe care încă le controlează. Kievul vrea înghețarea liniei de contact pentru a păstra controlul asupra acestor teritorii, pe care le consideră esențiale pentru securitatea sa viitoare.

Ambele părți și-au menținut aceste poziții, însă oficialul american care a vorbit în ajunul negocierilor a sugerat că ele reflectă doar poziția publică și că Moscova și Kievul au arătat „o oarecare flexibilitate, în privat”.

Oficialul a recunoscut însă că problema nu va putea fi rezolvată fără discuții privind o nouă „arhitectură de securitate”.

„Nu vor rezolva problema Donețkului și chestiunea teritorială până când nu vor ști cum va arăta arhitectura de securitate după război”, a spus oficialul. „Și rețineți că nu vom putea soluționa una dintre chestiuni fără să o soluționăm și pe cealaltă.”

Pentru Ucraina, o „arhitectură de securitate” postbelică ar putea include asigurări că aliații îi vor veni în ajutor în cazul unui nou atac. Pentru Rusia, aceasta ar putea însemna reducerea prezenței NATO în Europa de Est, un obiectiv mai vechi al Moscovei și o perspectivă care i-ar alarma pe europeni.

Cadrul propus include consultări în materie de securitate și linii directe de comunicare în situații de criză, precum și „măsuri reciproce de detensionare” între cele două țări. Oficialii au evocat și posibilitatea reactivării Consiliului NATO–Rusia, a cărui activitate a fost în mare parte suspendată din 2022.

Ultima rundă de negocieri trilaterale, desfășurată la Geneva în februarie, s-a încheiat fără progrese decisive. La scurt timp, războiul purtat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului a abătut atenția Washingtonului de la Ucraina. Până la reuniunea de la Abu Dhabi, nu au mai avut loc alte discuții.

De la începutul celui de-al doilea mandat, președintele american Donald Trump, care se lăudase cândva că poate pune capăt războiului din Ucraina într-o zi, a inițiat mai multe runde de negocieri pentru încheierea conflictului, cu rezultate limitate.

Între timp, abordarea sa tot mai conciliantă față de Moscova a provocat îngrijorare profundă la Kiev și în Uniunea Europeană.

După întâlnirea de săptămâna trecută cu emisarul Kremlinului Kirill Dmitriev, la Washington, Trump a vorbit despre un viitor „acord mare și frumos” privind Ucraina, care „ar putea implica întreaga Europă”.

Mulți ucraineni se îndoiesc că un asemenea acord ar duce la o pace echitabilă.

Deputatul ucrainean Oleksandr Merejko, președintele comisiei parlamentare pentru afaceri externe, a declarat pentru BBC că, în opinia sa, Trump vrea „un acord rapid în detrimentul Ucrainei” și că Kievul îl va respinge cu siguranță.

Merejko a spus că singura cale de a-l determina pe Vladimir Putin să înceapă negocieri reale este intensificarea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și lovituri în adâncimea teritoriului rus.

„Atât timp cât mașina de război a lui Putin funcționează, el nu are niciun motiv să negocieze.” Merejko a menționat și decizii recente ale lui Trump, precum acordul privind cumpărarea de motorină din Rusia, care „nu fac decât să încurajeze Moscova să continue războiul”.

Din delegația Moscovei la Abu Dhabi fac parte consilierul Kremlinului Vladimir Medinski, viceminiștrii de externe Serghei Riabkov și Mihail Galuzin, șeful serviciului de informații Igor Kostiukov și generalul Iuri Jigarlovski.

Kievul a trimis mai mulți oficiali de rang înalt care au făcut parte și din echipele de negociere anterioare, printre care șeful Serviciului de Informații Externe Rustem Umerov, șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Kirilo Budanov, și deputatul David Arahamia.

În Ucraina, Rusia continuă bombardamentele soldate cu pierderi de vieți omenești și atacurile asupra infrastructurii energetice. Kievul vede în aceste lovituri dovada că Moscova încearcă să constrângă Ucraina să accepte un acord în condițiile impuse de Rusia.

Luni, Kushner a precizat cu prudență că discuțiile de la Abu Dhabi ar putea cel mult „să dea un impuls trecerii la următoarea etapă a negocierilor”.

„Este un conflict extraordinar de dificil și complicat”, a scris el pe X, adăugând că Statele Unite „abordează aceste discuții cu hotărâre și realism”.

Citește și: Militar american, arestat în Marea Britanie sub acuzația de spionaj în favoarea Rusiei