Producţia de electricitate din surse eoliană şi solară a depăşit pentru prima dată combustibilii fosili în 14 dintre cele 27 de state-membre ale Uniunii Europene (UE), iar regenerabilele asigură aproape jumătate din mixul energetic.

Conform raportului EMBER 2026 energia solară a crescut accelerat, în timp ce cărbunele a coborât la un minim istoric, iar gazul natural rămâne pe un trend descendent. În acest context, stocarea, bateriile şi modernizarea reţelelor devin esenţiale.

La nivel european, în 2025, producţia de energie electrică pe bază de cărbune a scăzut la 257 TWh, un nou minim istoric, sub cel din 2024, în timp ce, în 2015, producţia ajungea la 705 TWh. Pe acest fond, 19 state-membre au avut o pondere a cărbunelui de sub 5% în mixul energetic, iar Germania şi Polonia au fost ţările care au concentrat peste 74% din producţia de energie electrică din cărbune a UE. Restul statelor au accelerat procesul de utilizare al acestei surse.

În cazul României, datele raportului Ember arată un progres evident, dar insuficient raportat la potenţial. Astfel, energia solară este în creştere constantă, atât ca producţie, cât şi ca pondere în mixul energetic, însă principalele constrângeri rămân capacitatea limitată a reţelelor, ritmul lent al autorizărilor şi lipsa soluţiilor de stocare la scară largă.

„România este competitivă datorită iradierii solare ridicate şi disponibilităţii suprafeţelor. Interesul investitorilor rămâne ridicat. O provocare majoră persistă în modul în care statul gestionează schemele de ajutor de stat. Incertitudinea şi modificările frecvente pot limita interesul investiţiilor private. Următorul pas este integrarea. Extinderea energiei solare trebuie corelată cu investiţii accelerate în reţele, baterii şi flexibilitatea cererii.

Fără aceste elemente, energia ieftină produsă la prânz nu se va reflecta în preţuri mai mici seara, mai ales că la nivel naţional sectorul prosumatorilor s-a dezvoltat accelerat, peste 1 GW instalat doar în 2025. Direcţia este corectă. Miza este viteza de implementare. Energia solară poate deveni un pilon al securităţii energetice şi al stabilităţii preţurilor, dacă politicile publice mută accentul de pe instalare pe integrarea eficientă în sistem. În acest moment, energia solară reprezintă mai degrabă o provocare pentru reţelele de distribuţie şi pentru furnizori”, se menţionează în raport.

În ceea ce priveşte cărbunele, România şi-a asumat obiectivul unei ieşiri complete din producţia de energie pe bază de cărbune până în orizontul anului 2032.

Citește și: Cum își pot reduce românii facturile la energia electrică. Președintele AEI: „Cea mai bună ofertă este de 0,99 de lei pe kWh cu TVA inclus”