Preşedintele Asociaţiei „Energia Inteligentă” (AEI), Dumitru Chisăliţă, a explicat la „Apelul matinal”, de la Radio România Actualități, cum își pot reduce românii facturile la energia electrică.

„Costurile pot să fie reduse prin diverse măsuri de eficienţă energetică şi de cumpătare energetică, preţurile le putem reduce gândindu-ne şi uitându-ne către oferte care au preţuri mai mici. În momentul de faţă, dacă privim pe comparatorul de preţuri al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniu Energiei, observăm că în ultimele luni au apărut preţuri mult mai mici decât preţurile pe care le avem noi acum în facturi.

În momentul de faţă, în medie, în România, se plăteşte 1,45 lei pe kWh cu TVA inclus, dar sunt români care plătesc chiar 1,5 şi 1,6 lei pe kWh cu TVA inclus. În aceste condiţii, dacă ne uităm la preţurile care există în momentul de faţă în comparatorul Autorităţii de Reglementare, care se găseşte pe site-ul www.anre.ro, observăm că avem preţuri şi sub un leu.

Cea mai bună ofertă pe care o găsim în momentul de faţă este de 0,99 de lei pe kWh cu TVA inclus, adică reprezintă o reducere cu 35% faţă de preţul mediu facturat, iar în unele situaţii poate să ajungă chiar la 40% pentru unii clienţi din anumite zone ale ţării.

Asta înseamnă că în momentul în care un consumator face un contract cu acest furnizor, care oferă energie electrică la acest preţ, înseamnă că îşi reduce costurile cu energia electrică la o treime faţă de costurile pe care le are în momentul de faţă. Este, în acelaşi timp, o situaţie care poate să-i determine şi pe alţi furnizori să vină cu preţuri mai avantajoase.

În momentul în care simt că pierd clienţii, se reorientează şi vin cu oferte mai bune, oferte în concordanţă cu obţinerea unui preţ corect în piaţa de energie în momentul de faţă.

Cu atât mai mult cu cât nu facem nimic, cu atât mai mult cu cât tăcerea domneşte asupra activităţii din piaţa de energie electrică, cu atât probabil furnizorii, mulţi furnizori, în tăcere, ne trimit diverse oferte, oferte care sunt acceptate tacit în 30 de zile, în conformitate cu legislaţia în vigoare, şi ne trezim că suntem bun-platnici pentru energie electrică la preţuri foarte ridicate”, a explicat președintele AEI, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

„Doar 2% din români sunt dispuşi să-şi schimbe furnizorii”

De asemenea, președintele AEI a subliniat faptul că există o teamă foarte mare în rândul românilor în privința schimbării furnizorullui de energie.

El a amintit că, potrivit unei analize sociologice derulate în România în octombrie, doar 2% dintre români sunt dispuşi să-şi schimbe furnizorii, 27% refuză, indiferent de preţul sau oferta cu care ar veni un furnizor către ei, iar aproximativ 67% dintre români ar accepta o ofertă pentru schimbarea preţului la energie electrică doar în condiţii speciale, în care cineva ar veni şi le-ar bate la uşă.

„Această situaţie este urmarea a ceea ce s-a întâmplat în ultimii cinci ani de zile. Noi am mai trecut printr-o liberalizare a pieţei de energie în anul 2021, care, din păcate, a fost urmată de două elemente critice la nivelul încrederii consumatorilor.

În primul rând, au existat furnizori care au venit cu anumite situaţii dezavantajoase sau chiar au forţat prin anumite clauze contractuale şi au pus la zid consumatorii, determinându-i pe aceştia să plătească mai mult, şi atunci există o teamă naturală, o teamă care s-a bazat pe acea experienţă nefericită, şi, în acelaşi timp, există şi teama că instituţiile care ar trebui să protejeze piaţa şi pe consumatori, în acelaşi timp, nu o fac.

Sunt, cumva, înţeleşi în accepţiunea populară cu aceşti furnizori şi, ca atare, pe oameni nu are cine să îi protejeze. Toate aceste temeri, care, repet, au o bază reală a ceea ce s-a întâmplat în 2021, ar trebui să fie practic înlăturate, ar trebui să fie eliminate prin acţiuni concrete de creştere a încrederii, atât din partea statului, cât şi din partea furnizorilor, care ar trebui să vină cu elemente concrete pentru a demasca acei furnizori, pentru că nu toţi furnizorii sunt şi au practici care, practic, pun la zid consumatorii, dar, într-adevăr, au existat astfel de situaţii.

Şi, atunci, demascându-i pe aceştia, într-adevăr, se poate recrea încrederea. Această recreere a încrederii este singurul mod de a scădea preţul energiei electrice, care, într-adevăr, în momentul de faţă este unul mare, este chiar cel mai mare dacă ne raportăm la datele lunii iulie 2025 din Europa, raportat la puterea de cumpărare”, a mai spus Dumitru Chisăliță.

Furnizorii nu sunt obligați să preia contractele de prosumatori

Totodată, președintele AEI a explicat că în prezent, legea obligă furnizorii să preia absolut orice consumator de energie electrică, însă nu și contractele de prosumatori,

„Pentru partea de prosumator nu există o astfel de obligaţie. Ea trebuie să fie practic verificată şi trebuie să se încadreze în conformitate cu condiţiile unui furnizor de a prelua astfel de furnizori.

Deci pentru un consumator simplu obligaţia legală este să fie preluată, indiferent în ce condiţii, chiar dacă are datorii, chiar dacă nu şi-a plătit ultima factură; pentru situaţia prosumatorilor, este un element suplimentar care trebuie să se lege de oferta efectivă a anumitor furnizori”, a spus Dumitru Chisăliță.

Cauzele prețurilor mari pentru energie electrică în România

Totodată, președintele AEI a explicat că principala cauză a prețurilor mari pentru energie în România este problema legată de fiscalitatea ridicată, atât pentru gaz, energie, dar şi combustibilul lichid, benzină, motorină.

„A doua cauză este o cauză care este generată de anumiţi factori externi, în special pe partea de energie electrică. Energia electrică este cuplată cu mai multe pieţe din zonă şi după ce s-a întâmplat în Ucraina în 2022 s-a schimbat foarte mult raportul cerere - ofertă pe această zonă, şi atunci noi suntem influenţaţi de ceea ce se întâmplă în această zonă.

Spre exemplu, până în 2022, în România şi în alte ţări venea foarte multă energie ieftină produsă în Ucraina. După 2022, Ucraina nu doar că nu mai exportă energie ieftină, dar este un important cumpărător de energie electrică, ceea ce a făcut ca cererea să crească foarte mult în zonă şi, de asemenea, şi preţul odată cu această cerere.

Un alt element important este problema legată de congestiile care există în zona Austria-Slovacia, care face ca de foarte multe ori energie foarte ieftină care există în centrul, în sudul şi în vestul Europei să nu ajungă şi în partea din estul Europei, şi face ca diferenţa de preţ între estul şi centrul, vestul Europei să fie până la 20 de euro megawatt-ul, adică o diferenţă de până la 15-20%.

De asemenea, discutăm de o situaţie reglementativă care există la nivelul României, spuneam că a altor patru ţări din Europa, care face ca preţul să fie mult mai ridicat decât în alte părţi din Europa. În general, zona est-europeană, nu doar România - Ungaria, România, Bulgaria se regăsesc în această situaţie - au cele mai mari preţuri pentru ziua următoare pe energia electrică faţă de toată Europa”

„Există scenarii care ne duc la variante în care preţul ar trebui să fie mai mic la 1 aprilie 2026”

Dumitru Chisăliţă a mai spus că există scenarii în care preţul ar trebui să fie mai mic la 1 aprilie 2026 cu cel puţin 5% faţă de preţul plafonat din prezent. Acesta se bazează pe faptul că evoluţia preţului la nivel european şi mondial este în scădere.

„Al doilea scenariu ia în considerare ofertele de preţ care se găsesc pe platforma Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei după data de 1 aprilie 2026 pentru gazele naturale şi care sunt toate la nivelul preţului plafonat.

Adică există şi această variantă, să avem un preţ după 1 aprilie egal cu preţul plafonat din acest moment. Dar există şi o altă variantă care se bazează pe câteva oferte care au apărut în momentul de faţă pe site-ul unor furnizori de gaze naturale şi care arată o creştere de cel puţin 5% după data de 1 aprilie 2026.

În acelaşi timp, trebuie să spunem că, cu cât se va prelungi această stare de neştiinţă - de fapt, ce facem după 1 aprilie 2026, pentru că avem diverse scenarii care încă se vehiculează - cu atât preţul în România va creşte, pentru că se va baza pe ideea unui haos generalizat pe această piaţă şi, din păcate, ideea de a avea un preţ egal sau mai mic se reduce simţitor, pe măsură ce această neclaritate se menţine”, a mai explicat președintele AEI.

Citește și: Asociaţia Energia Inteligentă: Un român sărac cheltuie peste o treime din tot venitul său doar pe energie