Producţia de orez la nivel mondial, ameninţată de fenomenul El Nino și de războiul din Iran
Orezul este cel mai consumat aliment de bază din lume.
Articol de Ana-Maria Anitoiu, Publicat: 30 Aprilie 2026, 13:09 • Actualizat: 30 Aprilie 2026, 13:10
Producția de orez la nivel mondial este amenințată în acest an, în contextul fenomenului El Nino și al războiului din Iran. Fermierii îşi reduc suprafeţele cultivate în Asia din cauza lipsei de îngrăşăminte şi a creşterii costurilor combustibililor.
Orezul, cel mai consumat aliment de bază din lume, este esenţial pentru securitatea alimentară globală. Chiar şi unele întreruperi modeste ale aprovizionării se pot răspândi în toate ţările, crescând preţurile şi punând presiune asupra bugetele gospodăriilor, mai ales în rândul consumatorilor sensibili la preţuri din Asia şi Africa.
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) anunțase în luna aprilie că producţia de orez va creşte cu 2%, atingând un nivel record în 2025 - 2026.
Însă, efectele războiului din Iran afectează fermierii din ţările principale exportatoare de orez, Thailanda şi Vietnam, precum şi din Filipine şi Indonezia, ţări dependente de importuri, au declarat cultivatorii şi comercianţii intervievaţi de Reuters, potrivit Agerpres.
Războiul din Iran a redus livrările de combustibil şi îngrăşăminte prin Strâmtoarea Ormuz, un punct cheie care leagă Golful de pieţele globale.
El Nino, aşteptat să aducă temperaturi mai mari
De asemenea, fermierii din Asia de Sud-Est, mai ales micii fermieri, se confruntă cu o presiune tot mai mare, pentru că fenomenul meteorologic El Nino este aşteptat să aducă condiţii mai calde şi mai uscate în regiune în cea de-a doua jumătate a anului.
„Fermierii au început deja să planteze orez în unele ţări şi folosesc mai puţine inputuri, deoarece preţurile au crescut. Vom asista la o situaţie globală mai dificilă a aprovizionării în a doua jumătate a anului şi la începutul anului viitor”, a declarat Maximo Torero, economist şef la FAO.
În 2008, restricţiile la export decise de principalii furnizori au dublat preţurile, care au ajuns la aproximativ 1.000 de dolari pe tonă, ceea ce a provocat tulburări în mai multe ţări. Mai recent, problemele de aprovizionare din 2022-2023, exacerbate de restricţiile de export impuse de India, au crescut preţurile şi au condus la achiziţii în regim de panică.
Potrivit traderilor intervievaţi de Reuters, livrările de orez se confruntă deja cu blocaje în lanţul de aprovizionare.
„Logistica a devenit un coşmar, mai ales în Asia, deoarece există o lipsă de saci de polipropilenă, o disponibilitate limitată a camioanelor pentru a transporta orezul în porturi, iar transportul în sine a fost perturbat”, a declarat un trader din Singapore care a dorit să îşi păstreze anonimatul.
În timp ce lipsa îngrăşămintelor şi seceta limitează deja randamentele culturilor de orez recoltate acum în Asia de Sud-Est, următoarea recoltă se va confrunta probabil cu o reducere mai mare.
India, Thailanda şi Filipine îşi plantează principalele culturi de orez în lunile iunie şi iulie, în timp ce Vietnam şi Indonezia îşi seamănă acum culturile din al doilea sezon. Majoritatea producătorilor asiatici cultivă două sau trei culturi de orez pe an.
Sripai Kaew-Eam, o fermieră în vârstă de 60 de ani din provincia Chai Nat din Thailanda, la aproximativ 151 km nord de Bangkok, a declarat că preţurile ridicate la îngrăşăminte şi combustibili au împins costurile de producţie la aproximativ 6.000 de baht (183,99 dolari) pe rai (aproximativ 1.600 de metri pătraţi), de la aproximativ 4.500 la 5.000 de baht pentru recolta anterioară, în timp ce preţul pe care îl primeşte pentru orezul nedecorticat este de aproximativ 6.200 de baht pe tonă.
Filipine, cel mai mare importator de orez din lume, se confruntă cu o situaţie similară. „Unii fermieri spun acum că este posibil să nu planteze sau că vor reduce utilizarea îngrăşămintelor, ceea ce ar reduce inevitabil producţia”, a declarat Arze Glipo, director la Fundaţia pentru Dezvoltare Rurală Integrată. Producţia ţării ar putea scădea cu până la 6 milioane de tone, de la 19 milioane la 20 de milioane, în mod obişnuit.
În Indonezia, aprovizionarea cu îngrăşăminte nu este o problemă, dar se aşteaptă ca fenomenul El Nino să reducă producţia de orez. Biroul de statistică din Indonezia estimează că suprafaţa recoltată de orez în perioada martie-mai se va micşora cu 10,6%, la 3,85 milioane de hectare, în timp ce producţia de orez nedecorticat va scădea cu 11,12%, până la 20,68 milioane de tone.
Stocuri mari de orez în lume
În ciuda îngrijorărilor legate de aprovizionare, lumea are stocuri mari de orez după anii de producţie excepţională. India, cel mai mare exportator din lume, deţine un record de 42 de milioane de tone sau aproximativ o cincime din stocurile globale, conform datelor Departamentului Agriculturii din SUA, ceea ce ar amortiza orice scădere a producţiei globale.
În prezent, majoritatea preţurilor la orez sunt constante, dar ar putea creşte chiar dacă situaţia din Strâmtoarea Ormuz ar fi rezolvată imediat, a declarat Maximo Torero. Potrivit acestuia, deschiderea în curând a strâmtorii ar evita o problemă majoră de aprovizionare, dar „dacă nu redeschidem aceasta în următoarele două-trei săptămâni, situaţia va deveni destul de gravă”.
Citește și: Organizaţia Meteorologică Mondială: Un nou episod El Nino, tot mai probabil de la jumătatea anului 2026













