Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică, joi, proiectul de lege pentru modificarea și completarea actelor normative pentru acordarea pensiilor de serviciu.

Inițiativa se concentrează pe judecători, procurori, magistrați-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și pe personalul de specialitate juridică.

În schimb, judecătorii CCR nu sunt vizați de modificări, statutul acestora fiind special.

Potrivit motivării proiectului de lege, reforma urmărește crearea unui cadru legislativ sustenabil și echitabil, aliniat principiului contributivității, precum și corectarea inechităților din sistem. Totodată, proiectul are rolul de a îndeplini jaloanele stabilite în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Principalele prevederi ale proiectului de reformă

• Stabilirea vârstei de pensionare pentru personalul vizat, în concordanță cu vârsta standard din sistemul public de pensii.
• Instituirea unei vechimi minime în muncă de 35 de ani.
• Calcularea pensiei la 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor pentru care s-au reținut contribuții, cu limitarea pensiei nete la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
• Reîncadrarea vechimilor asimilate în calculul perioadei utile pentru pensie până în 2029.
• Creșterea treptată a vârstei de pensionare pentru magistrați, cu adăugarea a 1 an și 6 luni anual până în 2036.
• Introducerea posibilității de pensionare anticipată după 35 de ani de vechime, cu penalizare anuală de 2% până la vârsta standard de pensionare.
• Restrângerea acordării bonificației de 1% și a actualizării pensiilor doar pentru cei care au decizii de pensionare sau îndeplinesc condițiile necesare.
• Norme tranzitorii pentru menținerea drepturilor celor care îndeplinesc condițiile de pensionare până la 1 octombrie 2025.
• Armonizarea dispozițiilor Legii 567/2004 și Legii 361/2023 cu Legea 303/2022.

Guvernul susține că măsurile propuse vor asigura sustenabilitatea financiară și predictibilitatea sistemului de pensii, în contextul îmbătrânirii populației, și vor contribui la echitatea între beneficiarii de pensii plătite din fonduri publice.

Proiectul se află în consultare publică, urmând ca observațiile mediului profesional și ale societății civile să fie analizate înainte de adoptarea sa finală în Guvern.

Magistrații, nemulțumiți

Mai multe organizații ale magistraților au reclamat, săptămâna aceasta, o campanie susținută de subminare a profesiei lor și i-au solicitat premierului Ilie Bolojan o întrevedere de urgență pentru a discuta despre această situație.

Cele 4 asociații semnatare afirmă că dialogul este esențial pentru buna funcționare a instituțiilor statului și cu atât mai necesar atunci când "derapaje frecvente subminează deliberat încrederea în capacitatea puterii judecătorești de a-și îndeplini funcția esențială de aplicare a legii, garantând drepturile și libertățile cetățenilor."

Reprezentanții sistemului de justiție au criticat dur propunerile de modificare a regulilor de pensionare a magistraților care prevăd creșterea vârstei de pensionare și a perioadei minime în activitate, precum și scăderea quantumului pensiei raportat la ultimul salariu, măsuri care ar urma să fie incluse în cel de-al doilea pachet fiscal pentru scăderea deficitului bugetar.

Președinta CSM a invocat ca argument împotriva diminuării pensiilor faptul că magistrații sunt unici și nu pot fi comparați cu nicio altă categorie de angajați din sistemul public,

Citește și: Al doilea pachet de măsuri contra deficitului bugetar, publicat de Ministerul Finanțelor