Printre măsurile incluse în proiectul de OUG privind administrația publică se numără reducerea de de posturi din instituţia prefectului şi înfiinţarea „Fondului de regenerare locală”.

Proiectul a fost publicat în consultare publică pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

„Prin propunerile de modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, cu modificările şi completările ulterioare, se intenţionează reducerea cu 30% a numărului maxim de posturi comunicat de către instituţia prefectului, dar nu mai mult de 20% din posturile ocupate”, precizează proiectul.

Prefecții au la dispoziție 20 de zile pentru comunicarea numărului maxim de posturi astfel stabilit către fiecare unitate administrativ-teritorială.

Reorganizarea aparatului de specialitate al primarului, aparatului de specialitate al consiliului judeţean, precum şi instituţiile publice locale înfiinţate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative se realizează până cel târziu la data de 1 iulie 2026.

„Prin aceste măsuri se creează premisele optimizării atât a resurselor umane, pe de o parte, cât şi a resurselor bugetare ale autorităţilor administraţiei publice locale”, potrivit proiectului.

În acelaşi timp, având în vedere că numărul de locuitori din unele comune din România a depăşit cu mult 20.000, se introduc două noi grupe: între 20.000 - 50.000 şi peste 50.000 locuitori, care va permite acestora să aibă un număr mai mare de posturi care să deservească cetăţenii ce locuiesc pe raza administrativ-teritorială a acestora, mai prevede proiectul.

De asemenea se redimensionează numărul de poliţişti locali, în funcţie de dinamica socială, respectiv de situaţia demografică a unităţilor administrativ-teritoriale astfel:

a) un post pentru fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti;

b) un post pentru fiecare 6.500 de locuitori pentru judeţe, respectiv municipiul Bucureşti;

c) unităţile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înfiinţa poliţie locală decât dacă cheltuielile secţiunii de funcţionare sunt asigurate integral din venituri proprii. În acest caz numărul este de maxim 3 poliţişti locali. Numărul posturilor astfel determinat poate fi prevăzut şi utilizat numai pentru serviciul public de poliţie locală, respectiv serviciul de pază a obiectivelor de interes judeţean;

d) numărul maxim de posturi rezultat cuprinde funcţionari publici care ocupă funcţii publice specifice de poliţist local, funcţionari publici care ocupă funcţii publice generale şi personal contractual.

Fondul de regenerare locală

Acelaşi proiect propune extinderea prevederilor legale referitoare la fondurile bugetare locale, introducând un nou fond, denumit „Fondul de regenerare locală”. Acest fond va putea fi înscris în bugetele locale în proporţie de până la 5% din totalul veniturilor încasate şi va avea ca scop principal conservarea patrimoniului imobiliar valoros din punct de vedere cultural, istoric şi arhitectural. De asemenea, se prevede posibilitatea majorării acestui fond în cursul anului, cu aprobarea autorităţilor competente, pentru a sprijini activităţile de protejare şi valorizare a patrimoniului local, potrivit Agerpres.

Totodată, se interzice stabilirea oricărei taxe locale sau speciale pentru eliberarea certificatului de atestare fiscală şi a adeverinţelor necesare pentru obţinerea cărţii de identitate şi se stabileşte obligaţia Guvernului de a adopta un proiect de act normativ cu putere de lege, la propunerea ministerului cu atribuţii în domeniul finanţelor şi a ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice, care să vizeze reglementarea posibilităţii de externalizare a serviciilor de colectare a creanţelor bugetare şi fiscale locale, stabilind, în acest scop, condiţiile pentru a recurge la externalizare, condiţiile atribuirii serviciilor, inclusiv competenţa şi procedura de colectare.

Fără permis pentru neachitarea amenzilor

De asemenea, se reglementează faptul că deţinătorii permiselor de conducere eliberate de autoritatea română nu pot conduce autovehicule, tractoare agricole/forestiere sau tramvaie pe drumurile publice dacă nu achită în termen de 90 de zile creanţele provenite din amenzi contravenţionale. Organul fiscal trebuie să notifice debitorul în termen de 15 zile despre obligaţie şi momentul pierderii dreptului de a conduce.

Termenele se calculează conform Codului civil iar Ministerele Finanţelor şi Afacerilor Interne vor adapta şi interconecta sistemele informatice pentru aplicare.

În şase luni de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ, toate unităţile administrativ-teritoriale trebuie să se înregistreze în Sistemul Naţional Electronic de Plată Online (SNEP). Autoritatea pentru Digitalizarea României verifică respectarea acestei obligaţii şi sesizează Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice/Administraţiile judeţene ale finanţelor publice în cazul nerespectării acesteia. Nerespectarea acestei obligaţii duce la sistarea alimentării cu cote defalcate din impozitul pe venit şi sume din venituri ale bugetului de stat destinate echilibrării bugetelor locale, prevede proiectul publicat în consultare publică.

Citește și: Ilie Bolojan afirmă că se va ajunge la reducerea numărului de comune, în lipsa eficientizării