Un raport special al Avocatului Poporului prezentat, joi, 23 octombrie, arată că veniturile vârstnicilor din România sunt în mare parte reprezentate de pensie, însă banii le sunt adesea insuficienți pentru a acoperi întreținerea locuinței, alimentele și medicamentele necesare.

„Toate rapoartele şi studiile atestă faptul că ne confruntăm în toată Europa cu fenomenul îmbătrânirii demografice, însă iată că studiile spun că România este printre alte ţări din Europa, Letonia, Lituania, Grecia, Bulgaria, Portugalia, Croaţia şi Polonia, ţara în care în perioada 2023-2050 grupa de vârstă sub 20 de ani se va reduce cel mai mult din Europa.

Dincolo de faptul că astăzi populaţia vârstnică depăşeşte cu peste 32,4% populaţia tânără, România, din păcate, are a doua cea mai mare cifră de persoane vârstnice supusă riscului de sărăcie, de excluziune socială dintre membrii UE, iată, media noastră este de 43,7%, faţă de 23,1%, cât este media europeană, iar riscul de sărăcie şi excluziune targhetează mult mai mult femeile, zona rurală şi persoanele singure”, a declarat Cynthia Deaconescu, adjunct al Avocatului Poporului, joi, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.

Aceasta a punctat că statul are obligaţia să ia măsuri să sprijine şi să respecte dreptul la un nivel de trai decent, la sănătate a persoanelor vârstnice dependente, dar şi a celor vârstnice singure, care se confruntă cu izolare şi lipsa familiei.

„Politicile publice ale statului (...) trebuie deja să se concentreze pe asigurarea şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială şi medicală şi formarea forţei de muncă în aceste domenii”, a spus Cynthia Deaconescu.

„O situaţie dramatică este cea a vârstnicilor dependenţi cu venituri mici,fără adăpost sau fără aparţinători”

Adjunctul Avocatului Poporului a atras atenţia asupra insuficienţei sau chiar inexistenţei serviciilor de îngrijire pe termen lung a persoanelor vârstnice dependente şi a lipsei de personal calificat.

„O situaţie dramatică este cea a vârstnicilor dependenţi cu venituri mici şi fără adăpost sau fără aparţinători, pentru că în centrele de stat de cele mai multe ori ni se spune că nu mai sunt locuri sau aceste centre nu există în acea arie teritorială, iar pentru centrele private accesul acestora este aproape imposibil, pentru că nu au venituri.

Nu există abordări integrate a pachetelor de măsuri destinate vârstnicilor, avem situaţia persoanelor blocate între sistemul medical şi cel social”, a adăugat Cynthia Deaconescu.

De asemenea, raportul special al Avocatului Poporului privind situaţia persoanelor vârstnice expuse unui risc mai mare de sărăcie şi excluziune socială atrage atenţia că o problemă esenţială în contextul îngrijirii persoanelor vârstnice o reprezintă starea de sănătate precară. Nevoile de sănătate mintală ale vârstnicilor sunt adesea ignorate sau tratate superficial, ceea ce duce la o scădere a calităţii vieţii acestora.

Singurătatea reprezintă o problemă majoră, cauzată de pierderea partenerilor de viaţă, plecarea copiilor în alte localităţi în căutarea unei vieţi mai bune, lipsa locurilor dedicate petrecerii timpului liber şi socializării între persoane vârstnice.

Raportul Avocatului Poporului formulează mai multe recomandări, printre care alocarea de fonduri nerambursabile pentru construirea, dotarea şi înfiinţarea de centre de recuperare, cămine de vârstnici, centre de zi pe tipuri de cazuistică, unităţi medico-sociale şi finanţarea de la bugetul de stat corelată cu nevoile reale existente la nivelul local al UAT-ului.

Potrivit raportului, creşterea numărului de persoane dependente, precum şi modificările legislative intervenite determină o insuficienţă a resurselor financiare la nivelul direcţiilor de asistenţă socială, acestea neputând implementa prevederile Legii nr. 17/2000 şi ale hotărârii Guvernului nr. 797/2017.

Citește și: Eurostat: România, pe locul 4 în rândul țărilor din UE cu cea mai mare rată a sărăciei subiective