Ministrul de Externe al Israelului a anunțat într-un mesaj online, postat pe X/Twitter, că le-a ordonat diplomaților israelieni să părăsească Turcia, relatează BBC.

Eli Cohen a criticat "declarațiile dure" ale președintelui turc.

La un miting de susținere a palestinienilor, organizat la Istanbul, Recep Tayyip Erdogan a calificat ofensiva Israelului în Gaza drept „masacru”.

În opinia sa, liderii occidentali sunt „principalii vinovați” pentru ceea ce el numește "crime de război ale Israelului".

"Israel, te vom declara criminal de război. Ne pregătim pentru acest lucru și vom prezenta Israelul în lume ca un criminal de război", a spus liderul de la Ankara, care a făcut apel la "unitate" în lumea musulmană.

Cei prezenți la mitingul convocat de președintele turc au fluturat atât steaguri turcești, cât și palestiniene.

Recep Tayyip Erdogan nu consideră că Hamas este o organizație teroristă. Gruparea, aflată în control în Fâșia Gaza, a lansat, la 7 octombrie, un atac fără precedent asupra statului evreu, ucigând 1.400 de israelieni.

Riposta armatei israeliene s-a soldat, până la acest moment, cu 7.700 de morți.

Hamas a continuat să lanseze rachete din Fâșia Gaza și sâmbătă. Unele au aterizat în orașul israelian Ashkelon.

Sirenele au răsunat și la Tel Aviv.

Site-ul de știri israelian Ynet News a raportat că o rachetă a lovit o parcare din Kiryat Ono, aproape de Tel Aviv, avariind mai multe mașini.

Săptămâna aceasta, Eli Cohen a avut o dispută cu secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, care a atras atenția că atacurile Hamas din Israel "nu pot justifica pedepsirea colectivă a palestinienilor" din Gaza, un teritoriu puternic lovit de bombardamentele israeliene de represalii.

"Sunt pe deplin conştient de nemulţumirile profunde ale poporului palestinian după 56 de ani de ocupaţie", a subliniat Antonio Guterres în timpul unui discurs la Beijing. "Dar oricât de grave sunt aceste nemulţumiri, ele nu pot justifica actele teroriste comise de Hamas la 7 octombrie. Dar aceste atacuri nu pot justifica pedepsirea colectivă a palestinienilor", a declarat Antonio Guterres.

"În ce lume trăiți?", i-a replicat Eli Cohen, care i-a cerut secretarul ONU să demisioneze.

Pe fondul acestei dispute, Israelul a decis să nu le mai acorde vize reprezentanților Națiunilor Unite.

Mai apoi, sambasadorii israelian şi palestinian la Organizaţia Naţiunilor Unite au rostit discursuri înflăcărate la o reuniune de urgenţă a Adunării Generale a ONU, descriind în detaliu ce au suferit popoarele lor în cele aproape trei săptămâni de război.

Ambasadorul palestinian a lansat un apel către statele membre ale ONU să "aleagă dreptatea, nu răzbunarea". "Amintiţi-vă că vorbiţi în timp ce familii întregi sunt ucise, în timp ce spitale sunt blocate, în timp ce cartiere sunt distruse, în timp ce oameni fug dintr-un loc în altul, neavând niciun loc sigur unde să meargă", a declarat Riyad Mansour. În schimb, ambasadorul israelian a vorbit despre "teroriştii barbari ai Hamas", care au lansat "o invazie asupra Israelului. Gilad Erdan a subliniat că sesiunea specială a ONU nu are "nicio legătură cu pacea".

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat vineri seara, cu o majoritate covârșitoare, o rezoluție prin care se solicită o intervenție umanitară imediată în Gaza.

Documentul, prezentat de ambasadorul Iordaniei în numele grupului arab din ONU, condamnă toate actele de violență împotriva civililor palestinieni și israelieni, inclusiv „atacurile teroriste și fără discriminare”.

Rezoluția, care cere "ajutor nestingherit" și "protecția civililor", a adunat 120 de voturi pentru, 14 împotrivă și 45 de abțineri. Deciziile Adunării Generale nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar au greutate morală, amintește BBC.

ONU a avertizat că tot mai mulţi locuitori din Gaza vor muri din cauza lipsurilor catastrofice dacă autorităţile israeliene nu vor permite accesul mai multor ajutoare umanitare.

Coordonatorul Agenţiei ONU pentru refugiaţii palestinieni (UNRWA) a declarat că a fost instituit un mecanism solid de monitorizare pentru a se asigura că niciun fel de ajutoare nu vor fi direcţionate către Hamas.

Unitățile medicale din Fâșia Gaza sunt depășite de numărul mare de răniți din campania de bombardamente a Israelului, care a urmat atacului sângeros comis de Hamas.

Mii de persoane au manifestat în Cisiordania ocupată şi în mai multe ţări arabe, vineri, în sprijinul palestinienilor din Fâşia Gaza, enclavă bombardată intens de armata Israelului după atacul islamiștilor Hamas din 7 octombrie.

"Eliberaţi Gaza!", au scandat sute de palestinieni la Ramallah, purtând steaguri ale Hamas, dar şi ale altor mişcări palestiniene, a relatat Agerpres, citând AFP.

Familiile cetăţenilor israelieni ţinuţi ostatici în Fâşia Gaza şi-au exprimat îngrijorarea faţă de intensificarea asaltului armatei israeliene asupra enclavei palestiniene, relatează Radio România Actualități.

Armata israeliană a anunțat, vineri seară, că forțele sale terestre "își extind operațiunile". În Fâșia Gaza, au fost raportate zeci de explozii puternice nocturne.

Rudele captivilor aflați în mâinile islamiștilor Hamas au solicitat o întâlnire urgentă cu premierul Benjamin Netanyahu.

Tot în Fâșia Gaza sunt blocați sute de cetățeni străini, majoritatea având însă dublă cetățenie, fără să fi avut până acum posibilitatea să treacă granița cu Egiptul, prin punctul Rafah.

Printre ei se numără și 500-600 de americani, potrivit CNN, și câteva sute de cetățeni români.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, sâmbătă, că România şi alte ţări depun un efort comun pentru a-i ajuta pe cetăţenii din Fâşia Gaza cu dublă cetăţenie, printre care şi români, să părăsească această zonă, însă a menţionat că situaţia 'nu e uşor de gestionat'.

"Sunt 3000 de cetăţeni cu dublă cetăţenie în Fâşia Gaza, aţi văzut apelurile, să fie direcţionaţi către sudul Fâşiei Gaza. Şi azi-noapte, în jur de ora 2,00, eram în comunicare cu doamna ministru de Externe. Este un efort comun al mai multor ţări. Baza sunt ostaticii şi aici se negociază şi (...) nu s-au încheiat cu bine negocierile de ieri. Am văzut şi reacţia armatei israeliene de a încerca o eliberare a ostaticilor, o intrare în Fâşia Gaza, dar şi o retragere, şi urmează în continuare, alături şi de Statele Unite şi de Franţa şi de Germania, de toate ţările care au cetăţeni cu dublă cetăţenie, acest efort. Până acum erau solicitări, 260 de cetăţeni români din Fâşia Gaza, care voiau să se elibereze, dar sunt şi foarte mulţi şi palestinieni care vor să părăsească, deci nu e uşor de gestionat toată situaţia, important e să nu escaladeze", a precizat șeful guvernului de la București.

Referindu-se la războiul din Orientul Mijlociu, istoricul Adrian Cioroianu spune că, indiferent de evoluţia sa, escaladarea tensiunilor dintre Israel și Fâșia Gaza ne va afecta mai ales în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor la energie.

"Conflictul poate evolua pe coordonate care să ne pună, într-un fel sau altul, pe toţi în pericol. Mă refer la preţurile conexe ale acestui conflict, preţurile în creştere la energie, la carburanţi. Indiferent ce se întâmplă acolo, acestea ne vor afecta mai ales la sfârşit de an", a spus profesorul într-un interviu pentru Radio România Actualități.

"În România, ca şi în Europa, având o inflaţie sesizabilă, abia ţinută sub control, orice modificare a preţului la carburanţi ne va afecta, ca să nu mai vorbim de implicaţiile pur şi simplu militare. Vestea bună pe care, totuşi, am avut-o în aceste săptămâni care au trecut de la 7 octombrie e faptul că, în opinia mea, ţările arabe nu-şi doresc un conflict şi asta este geana de speranţă pe care o întrevăd", a adăugat Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe.

Într-un dosar special, Rador Radio România urmărește ostilitățile din Orientul Mijlociu.