Un nou record de căldură a fost stabilit în luna aprilie - a fost cea mai caldă a doua lună de primăvară din istorie, atât pe uscat, cât şi la suprafaţa oceanelor, conform celei mai recente evaluări a observatorului european Copernicus, publicată miercuri, 8 mai. Supraîncălzirea planetei a continuat în ciuda atenuării fenomenului El Nino.

În ciuda slăbirii fenomenului climatic natural El Nino, a rămas neschimbată tendința de fond a încălzirii alimentate de arderea masivă a petrolului, cărbunelui şi gazelor fosile.

Recorduri lunare de căldură, la rând

Fiecare lună și-a depășit propriul record lunar de căldură, începând din luna iunie a anului trecut. Aprilie 2024 nu a făcut excepţie de la această regulă, cu o temperatură medie de 15,03 grade Celsius, cu 1,58 grade Celsius mai mare comparativ cu o lună aprilie normală în climatul din perioada preindustrială (1850 - 1900).

Astfel, luna aprilie a fost cea mai caldă a doua lună de primăvară înregistrată vreodată în Europa, la fel ca martie şi întreaga perioadă de iarnă.

„Deşi neobişnuită, o astfel de serie de recorduri lunare fusese deja observată în 2015/2016”, a precizat Copernicus.

În ultimele 12 luni, temperatura globală a fost, în medie, cu 1,61 grade Celsius mai mare comparativ cu perioada preindustrială, depăşind limita de 1,5 grade Celsius stabilită prin Acordul de la Paris din 2015. Însă, această anomalie ar trebui să fie calculată ca medie pe mai multe decenii pentru a se putea spune că a fost atins acest prag critic.

Cu toate acestea, cifrele arată „cât de remarcabile sunt condiţiile de temperatură globală pe care le cunoaştem în prezent”, a subliniat Julien Nicolas, climatolog în cadrul serviciului pentru schimbări climatice al Copernicus (C3S), într-un interviu acordat AFP, citat de Agerpres.

Fiecare grad suplimentar este însoțit de fenomene meteo extreme

Climatologul a explicat că fiecare grad suplimentar de încălzire globală este însoţit de fenomene meteorologice extreme, ce sunt atât mai intense, cât şi mai probabile. Ultimele săptămâni au fost marcate de valuri de căldură extreme în Asia, din India până în Vietnam, în timp ce sudul Braziliei s-a confruntat cu inundaţii mortale.

Într-o regiune extinsă a Americii de Nord, în Asia Centrală şi de Est, în Golf şi în sudul Braziliei, precipitaţiile extreme au provocat inundaţii. Însă, în nordul Mexicului, în jurul Mării Caspice şi într-o mare parte a Australiei, a dominat seceta.

Temperatura de la suprafaţa oceanelor a depăşit din nou un record lunar în aprilie, cu 21,04 grade Celsius, în medie, excluzând zonele apropiate de poli, ceea ce marchează al 13-lea record lunar consecutiv.

Supraîncălzirea ameninţă vieţuitoarele marine şi capacitatea oceanelor de a-şi îndeplini rolul crucial de a absorbi emisiile de gaze cu efect de seră de origine umană. În plus, provoacă un plus de umiditate în atmosferă.

Cu toate acestea, temperatura a înregistrat o uşoară inflexiune în raport cu luna martie când a fost stabilit un record istoric pentru toate lunile la un loc: 21,07 grade Celsius.

Fenomenul El Nino, în scădere

Pe de altă parte, fenomenul climatic natural El Nino a continuat să scadă în luna aprilie, îndreptându-se către „condiţii neutre”, după cum a estimat Copernicus. Această variaţie naturală vizează zona ecuatorială a Oceanului Pacific şi duce la o încălzirea globală.

Conform climatologului Julien Nicolas, El Nino și-a atins apogeul la începutul anului, ceea ce poate explica o uşoară inflexiune a temperaturilor medii în aprilie comparativ cu martie.

„Proiecţiile indică o posibilă tranziţie la condiţiile La Nina în a doua jumătate a anului, însă condiţiile sunt încă destul de incerte”, a continuat climatologul.

La Nina este omologul lui El Nino, care produce efecte opuse. Însă, sfârşitul El Nino nu va schimba cu nimic tendinţa de încălzire de fond.

„Acest fenomen se suprapune tendinţelor pe termen lung care persistă şi care sunt direct asociate cu încălzirea legată de creşterea concentraţiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă şi de cantităţile de căldură care sunt absorbite şi stocate în special în oceane”, a subliniat Nicolas.

Directorul C3S, Carlo Buontempo, susține că aceste tendințe vor continua să împingă temperaturile globale către noi recorduri.

Organizaţia Naţiunilor Unite a avertizat la finalul lunii martie că există o mare probabilitate ca şi în 2024 să se înregistreze temperaturi record, în timp ce 2023 a încheiat un deceniu de temperaturi record.

Totuși, climatologul Julien Nicolas susține că este încă puțin cam devreme pentru a se putea spune că vor fi stabilite noi recorduri, luând în considerare caracterul excepţional al anului 2023.

Citește și: Guvernul Elveției, condamnat pentru măsuri insuficiente referitoare la schimbările climatice