Ministerul Apărării din Lituania a inaugurat o școală la care copii cu vârste de peste 10 ani și adulți vor învăța să piloteze, să asambleze și să programeze drone. Alte opt astfel de școli vor fi inaugurate pe teritoriul țării.

„Este vorba despre dezvoltarea capacităților militare defensive, pe care Lituania le ia foarte în serios, având în vedere vecinătatea cu Rusia și Belarus”, a declarat ministrul adjunct al Apărării, Tomas Godliauskas.

Potrivit profesorului Mindaugas Tamosaitis, copiii și adulții vor fi învățați să opereze drone First Person View (FPV), quadcopter și cu o singură aripă.

La școala din Taurage, la 20 de kilometri de enclava rusă Kaliningrad, copiii au exersat zboruri virtuale pe computere, potrivit Reuters.

Lituania a cerut NATO întărirea apărării aeriene

Lituania, țară membră a NATO, i-a cerut alianței să-și întărească apărarea aeriană după ce două drone rusești s-au prăbușit în această vară pe teritoriul său, după ce au traversat Belarusul.

Vinerea trecută, NATO a anunțat planuri de întărire a apărării flancului estic al Europei, la două zile după ce Polonia a doborât drone care îi încălcaseră spațiul aerian, în prima acțiune de acest gen cunoscută a unui membru al alianței occidentale în timpul războiului Rusiei în Ucraina.

Apoi, sâmbătă seara, populaţia din comunităţile aflate în imediata apropiere a nordului judeţului Tulcea, inclusiv cea din municipiu, zonă aflată la graniţa cu Ucraina, a primit două mesaje de alertă extremă şi a fost îndemnată să se adăpostească în locuri sigure, în contextul în care o dronă rusească a fost detectată în spaţiul aerian al României.

Conform MApN, drona a orbitat pentru aproximativ 50 de minute, de la nord-est de Chilia Veche, România, spre sud-vest de Izmail (regiunea Odesa, Ucraina, n.r.) şi a părăsit spaţiul aerian naţional în dreptul localităţii Pardina, îndreptându-se către Ucraina.

MApN a precizat că, în acest context, aeronave F-16 şi Eurofighter Typhoon, pilotate de militari români şi germani, au monitorizat zona, până la ora 21.30, şi au primit autorizarea de a doborî ţinta.

„Aeronavele F-16 au avut contact intermitent cu ţinta, vizual şi radar, urmărind-o pe tot parcursul evoluţiei. Piloţii au primit autorizarea de a doborî ţinta, însă în momentele în care au avut contact direct, au evaluat riscurile colaterale şi au decis să nu deschidă focul', a spus purtătorul de cuvânt al MApN, colonel Corneliu Pavel.

Citește și: Franța: Incursiunea unei drone ruseşti în spaţiul aerian românesc este o nouă dovadă a atitudinii iresponsabile şi inadmisibile a Rusiei