Responsabilul iranian pentru securitate a avertizat, miercuri, că Teheranul va ataca bazele militare americane aflate în afara Orientului Mijlociu, inclusiv în Europa, dacă acestea vor fi utilizate pentru lansarea unor atacuri împotriva Republicii Islamice.

Înfrângerea severă suferită de Partidul Republican al președintelui american Donald Trump la alegerile de la jumătatea mandatului, desfășurate la începutul acestei luni, pare să fi determinat Washingtonul să își tempereze amenințările cu lansarea unor noi atacuri asupra Iranului, notează France24.

Mohsen Rezaei a declarat că țara sa este pregătită să lovească instalații militare americane situate inclusiv în Europa, dacă acestea vor fi folosite în operațiuni împotriva teritoriului iranian.

„Dacă avioanele americane decolează de la o bază militară americană, chiar și una situată într-o țară europeană sau într-o altă regiune îndepărtată, pentru a bombarda Iranul, vom ataca și acele baze”, a declarat el într-un interviu acordat postului de televiziune Al Mayadeen, cu sediul în Liban, difuzat miercuri.

Războiul din Orientul Mijlociu a început la 28 februarie

Oficialul iranian a mai afirmat că un eventual răspuns al Teheranului la reluarea atacurilor americane ar putea viza instalații militare situate la distanțe mai mari decât cele atacate până acum.

Potrivit acestuia, riposta iraniană ar „viza instalațiile militare americane mai îndepărtate, inclusiv pe cele pe care nu le-am atacat până acum”.

Mohsen Rezaei nu a precizat care ar putea fi aceste obiective.

„Am putea chiar să atacăm anumite insule despre care ei presupun că se află în afara razei de acțiune a rachetelor noastre”, a adăugat oficialul iranian în interviul realizat la Teheran.

Conflictul din Orientul Mijlociu a izbucnit la 28 februarie, odată cu atacurile americano-israeliene în urma cărora a fost ucis liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei.

Iranul a ripostat lansând rachete și drone asupra unor țări din regiune care găzduiesc instalații militare americane.

În conflict s-au implicat și grupările militante susținute de Teheran în Liban, Yemen și Irak.

Escaladarea confruntărilor a provocat o criză regională majoră, cu implicații asupra securității internaționale și a transporturilor energetice.

Negocieri pentru încheierea războiului

În paralel cu confruntările militare, Qatarul și Pakistanul desfășoară eforturi diplomatice pentru negocierea unui acord care să pună capăt războiului.

Teheranul insistă ca Washingtonul să accepte o serie de condiții, printre care deblocarea activelor iraniene înghețate și ridicarea sancțiunilor economice.

În schimb, Iranul ar urma să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol și gaze, pe care a blocat-o de la începutul conflictului.

Washingtonul pare să își tempereze amenințările

Marți, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că nu este necesară lansarea unui nou atac împotriva Iranului.

Oficialul american și-a justificat poziția invocând ceea ce a descris drept succesul măsurilor adoptate pentru slăbirea economiei iraniene.

Declarațiile intervin într-un moment în care Washingtonul pare să își reducă amenințările recente privind reluarea operațiunilor militare împotriva Teheranului.

Această schimbare de ton survine după înfrângerea Partidului Republican al președintelui Donald Trump la recentele alegeri legislative de la jumătatea mandatului.

Potrivit France 24, impopularitatea războiului împotriva Iranului a contribuit la rezultatul electoral nefavorabil republicanilor.

În acest context, avertismentul transmis de Mohsen Rezaei extinde amenințările iraniene și asupra instalațiilor militare americane din Europa, în eventualitatea în care acestea ar fi folosite pentru noi bombardamente asupra Iranului.

Citește și: SUA vor solicita acordul lui Putin pentru participarea Europei la negocierile de pace în Ucraina (Politico)