Preşedintele american a îndemnat Cuba să accepte „o înţelegere” sau să suporte consecinţe, avertizând că fluxul de petrol şi bani din Venezuela către insulă se va opri.

BBC News notează că atenţia lui Donald Trump s-a îndreptat tot mai mult către Cuba după ce forţele americane l-au capturat pe liderul venezuelean Nicolás Maduro, într-o operaţiune desfăşurată pe 3 ianuarie în capitala Caracas.

Se crede că Venezuela, aliat de lungă durată al Cubei, trimite zilnic aproximativ 35.000 de barili de petrol către insulă.

Șeful diplomației cubaneze a reacţionat afirmând că ţara sa îşi păstrează dreptul de a importa combustibil „fără interferenţe”, în timp ce preşedintele cubanez Miguel Díaz-Canel a declarat: „Nimeni nu ne dictează ce avem de făcut”.

Tactica administraţiei de la Washington de a confisca petroliere venezuelene sancţionate a început deja să agraveze criza de combustibil şi electricitate din Cuba.

Vineri, SUA au confiscat al cincilea petrolier despre care au spus că transporta petrol sancţionat din Venezuela.

„Cuba a trăit, timp de mulţi ani, din cantităţi mari de PETROL şi BANI din Venezuela. În schimb, Cuba a oferit <<servicii de securitate>> ultimilor doi dictatori venezueleni, DAR ASTA S-A TERMINAT!”, a scris Donald Trump, duminică, pe platforma Truth Social.

„NU VA MAI FI NICIUN STROP DE PETROL SAU BAN PENTRU CUBA – ZERO! Le sugerez cu tărie să facă o înţelegere, ÎNAINTE SĂ FIE PREA TÂRZIU”, a adăugat el.

Donald Trump nu a precizat termenii unei eventuale înţelegeri şi nici consecinţele cu care s-ar putea confrunta Cuba.

În schimb, ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodríguez, a declarat că statul din Caraibe are „dreptul absolut de a importa combustibil” de la orice exportator dispus să o facă, „fără interferenţă sau subordonare faţă de măsurile coercitive unilaterale ale Statelor Unite”.

El a adăugat că, spre deosebire de SUA, Cuba nu recurge la „şantaj sau coerciţie militară împotriva altor state”.

Trump a făcut referire şi la operaţiunea prin care au fost capturaţi Maduro şi soţia acestuia, Cilia Flores, care se confruntă acum cu acuzaţii de trafic de droguri şi alte infracţiuni în SUA.

Cuba a furnizat ani de zile garda personală a cuplului.

Guvernul de la Havana a afirmat că 32 de cetăţeni cubanezi au fost ucişi în timpul operaţiunii americane din Caracas.

Trump a declarat: „Majoritatea acelor cubanezi sunt MORŢI în urma atacului SUA de săptămâna trecută, iar Venezuela nu mai are nevoie de protecţie din partea bătăuşilor şi şantajiştilor care i-au ţinut ostatici atâţia ani.

Rodríguez a afirmat că insula „nu a primit niciodată compensaţii monetare sau materiale pentru serviciile de securitate pe care le-a oferit vreunei ţări”.

Deşi administraţia Trump nu a prezentat planuri clare privind Cuba, preşedintele SUA a spus anterior că o intervenţie militară nu este necesară, deoarece ţara este „gata să se prăbuşească”.

Secretarul de stat american Marco Rubio a sugerat, săptămâna trecută, că liderii Cubei ar trebui să fie îngrijoraţi, afirmând că „ar fi preocupat” dacă s-ar afla la conducerea guvernului cubanez şi că „au mari probleme”.

Duminică, Trump a redistribuit pe reţelele sociale un mesaj care sugera că Rubio – un cubano-american, fost senator de Florida şi fiu al unor exilaţi cubanezi – ar putea deveni preşedintele Cubei.

Trump a adăugat la acel mesaj i se pare „o idee bună!”

Preşedintele Cubei, Miguel Díaz-Canel, a condamnat operaţiunea SUA din Venezuela.

Trump şi-a formulat tot mai des politica externă prin prisma unei versiuni reînviate a Doctrinei Monroe din 1823, care promite supremaţia SUA în emisfera vestică – rebranduită de el drept „Doctrina Donroe”.

În ultimele luni, politica externă a SUA s-a concentrat tot mai mult pe America Latină şi pe liderii de stânga cu care Trump are divergenţe ideologice, acţiunile americane fiind justificate prin combaterea traficului de droguri.

După raidul fără precedent asupra Caracasului, Trump a spus că o operaţiune militară care să vizeze Columbia „sună bine” şi i-a transmis în repetate rânduri preşedintelui columbian Gustavo Petro să „aibă grijă ce face”. SUA au impus sancţiuni împotriva lui Petro – primul lider de stânga al Columbiei – în octombrie, acuzându-l că permite cartelurilor de droguri „să prospere”.

Trump a mai afirmat că drogurile „curg” prin Mexic spre SUA, adăugând că „va trebui să facem ceva”. El a oferit trimiterea de trupe americane în Mexic pentru a combate cartelurile, însă preşedinta Claudia Sheinbaum a respins public orice acţiune militară americană pe teritoriul mexican.

Relaţiile dintre SUA şi Cuba sunt tensionate încă din 1959, când comunistul Fidel Castro a răsturnat un guvern susţinut de Washington.

Deşi au existat tentative de îmbunătăţire a relaţiilor diplomatice, în special în timpul fostului preşedinte Barack Obama, administraţia Trump a inversat multe dintre aceste măsuri.

La scurt timp după învestirea în cel de-al doilea mandat, Trump a reintrodus Cuba pe lista statelor care sponsorizează terorismul, statut care fusese ridicat cu doar câteva zile înainte de fostul preşedinte Joe Biden.

Preşedintele cubanez Miguel Díaz-Canel a declarat duminică: „Cei care transformă totul într-o afacere, chiar şi vieţile omeneşti, nu au nicio autoritate morală să arate cu degetul spre Cuba pentru nimic, absolut nimic.

„Cei care astăzi atacă isteric naţiunea noastră o fac din furie faţă de decizia suverană a acestui popor de a-şi alege propriul model politic.”

Citește și: Președintele german consideră că SUA distrug valorile democratice