Cardinalii romano-catolici încep, miercuri, procesul de alegere a unui nou papă, izolându-se de lume, în speranța de a desemna un lider capabil să unească o Biserică globală diversă, dar divizată.

Într-un ritual ce datează din Evul Mediu, cardinalii vor intra în celebra Capelă Sixtină decorată cu fresce, după o slujbă publică în Bazilica Sf. Petru, și vor începe conclavul secret pentru alegerea succesorului Papei Francisc, care a murit luna trecută.

De secole, niciun papă nu a fost ales în prima zi a conclavului, așa că votul ar putea dura câteva zile până când unul dintre cardinalii „prinți ai Bisericii” va obține majoritatea de două treimi necesară pentru a deveni al 267-lea pontif.

Miercuri este programat un singur tur de scrutin, notează Reuters.

Începând de joi, pot avea loc până la 4 tururi pe zi. Fumul negru care iese din coșul de pe acoperișul Capelei Sixtine va indica un vot neconcludent, iar fumul alb însoțit de sunetul clopotelor va semnala alegerea unui nou lider pentru Biserica ce numără 1,4 miliarde de credincioși.

Influența papei depășește granițele Bisericii Catolice, oferind o autoritate morală și un apel la conștiință pe care niciun alt lider global nu îl poate egala.

În ultimele zile, cardinalii au oferit opinii diferite cu privire la ceea ce caută în viitorul papă. Unii vor continuitatea viziunii reformatoare și deschise a defunctului Francisc, în timp ce alții își doresc o revenire la tradițiile vechi. Mulți au menționat că ar prefera un pontificat mai previzibil și echilibrat.

Un număr record de 133 de cardinali din 70 de țări vor intra în Capela Sixtină – față de 115 din 48 de țări în conclavul din 2013 – reflectând eforturile lui Francisc de a extinde influența Bisericii în regiuni îndepărtate, unde numărul catolicilor este redus.

Deocamdată nu există un favorit clar, dar italianul Pietro Parolin și filipinezul Luis Antonio Tagle sunt considerați principali candidați.

Fără spionaj

Dacă devine evident că niciunul dintre aceștia nu va câștiga, voturile se vor redistribui, posibil în funcție de geografie, orientare doctrinară sau limbi comune. Printre alți potențiali candidați se numără francezul Jean-Marc Aveline, ungurul Peter Erdo, americanul Robert Prevost și italianul Pierbattista Pizzaballa.

„Așteptați și aveți răbdare”, le-a spus jurnaliștilor, marți, cardinalul italian Mario Zenari.

Ca în Evul Mediu, cardinalilor li se va interzice orice contact cu exteriorul în timpul conclavului. Vaticanul a introdus măsuri tehnologice avansate pentru a asigura secretul absolut, inclusiv dispozitive de bruiaj pentru a preveni interceptările.

Durata medie a ultimelor 10 conclavuri a fost de puțin peste 3 zile, niciunul nedepășind 5 zile.

Conclavul din 2013 a durat doar două zile.

Cardinalii speră și acum într-o alegere rapidă, pentru a evita impresia că sunt divizați sau că Biserica este în derivă.

Aproximativ 80% dintre cardinalii care intră, miercuri, în Capela Sixtină au fost numiți de Francisc, ceea ce crește probabilitatea ca succesorul său să continue într-o oarecare măsură direcția progresistă, în ciuda opoziției din partea tradiționaliștilor.

Printre dilemele majore se numără dacă următorul papă ar trebui să provină din sudul global, unde congregațiile cresc (așa cum a fost cazul cu argentinianul Francisc), dacă se va reveni la un papă european sau dacă, în premieră, va fi ales un papă american.

Citește și: Anunțate de BEC, rezultatele primului tur de scrutin așteaptă validarea CCR