Învierea Mântuitorului este cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii.

Pranicul praznicelor este un simbol al biruinței vieții asupra morții și un moment de reunire a familiei.

Sunt unele credințe și tradiții pe care românii le respectă în această zi, amintește Radio România Cluj.

Spre exemplu, în dimineața de Paști faţa se spală cu apă neîncepută, în care a fost aşezat un ou roşu şi un ban de argint, pentru a menţine membrii familiei sănătoşi şi a atrage norocul. De sărbătoarea Paștilor, creștinul poartă haine noi, ca un simbol al purificării fizice şi spirituale.

Primul ou înroșit care se sparge în casă trebuie să fie împărţit la toată familia, pentru o menţine unită.

Lumânarea de la slujba Învierii se păstrează în casă pe tot anul, pentru a feri casa de necazuri.

Masa de Paști este un simbol al jertfei și Învierii, notează Radio România Reșița. La loc de cinste stă carnea de miel, preparată ca friptură, ciorbă sau drob.

Sfințită la biserică, pasca, simbolizează trupul lui Hristos și se mănâncă a doua zi dimineața, în loc de anafură.

Există tradiții specifice anumitor regiuni, precum udatul fetelor în Ardeal sau „Hora Învierii” în zonele rurale.

Străbunii spuneau că persoana care se naşte în prima zi de Paști va avea noroc toată viaţa, în timp ce aceea care încetează din viață în Săptămâna Mare ajunge direct în Rai, pentru că uşile cerului sunt acum deschise.

Citește și: Muzeul Ouălor de Paști din Polonia reunește tradiții din întreaga lume