Mihaela Păun, director ARCUB: Cultura este un motor de dezvoltare | VIDEO
Centrul Cultural al Municipiului București se remarcă prin evenimentele organizate.
Publicat: 14 Mai 2024, 18:20 • Actualizat: 14 Mai 2024, 18:24
În prezent, ARCUB desfășoară mai multe proiecte emblematice pentru viața culturală a Capitalei, printre care Universul lui Salvador Dalí, cea mai mare expoziție din România dedicată celebrului artist, "From Classic to Jazz", "Străzi deschise – București, Promenadă urbană", dar și ateliere creative pentru copii, care vor da startul vacanței de vară la Casa Eliad.
Evenimentele culturale educă gustul publicului
Director al ARCUB, Mihaela Păun consideră că educația culturală se face cu evenimente de calitate.
“Pe măsură ce evenimentele sunt din ce în ce mai multe, sunt de natură să educe gustul publicului. Cu cât mai multe evenimente culturale, cu atât mai multe concerte de muzică clasică, cu atât mai mulți iubitori de muzică clasică, ș.a.m.d. Și aici extindem și la teatru și film. Oamenii trebuie să fie aduși la spectacole, să-i convingem să intre în spațiile culturale, în primul rând prin evenimente de bună calitate, cu intrare gratuită. Pentru că, dacă eu îl conving cu un spectacol de teatru de stradă că e un lucru bun și lui îi place ce vede acolo, el va fi curios să intre într-o sală de de teatru.
Trebuie ușor, ușor convinși oamenii să intre în spațiile culturale prin lucrurile de calitate pe care le realizăm”, a spus aceasta în emisiunea Serviciul de Noapte de la Radio România Actualități.
Cultura, între educație și nevoia de finanțare
La ora actuală, ARCUB reusește să finanțeze aproximativ 60-70 de proiecte culturale anual. Ar fi necesară o finanțare mai mare din partea primăriilor și a ministerelor.
“Cultura este un motor de dezvoltare și sper din suflet ca orice administrator să înțeleagă asta. Și aici mă refer la primării de sectoare, Primăria Capitalei, ministere, să nu mai considere cultura ca fiind Cenușăreasa, că nu e, dimpotrivă, e chiar motor de dezvoltare! Sesiunea de finanțare este extrem de importantă, reușim să finanțăm undeva în jur de 60-70 de proiecte anual.
Din păcate, nu putem face mai multe sesiuni pe an. Nu reușim să avem un buget mai mare pentru că, în momentul acesta, Legea finanțelor nu permite o bugetare multianuală, așa încât bugetul nostru trebuie să se finalizeze la sfârșitul anului. Nu putem să derulăm mai mult de o sesiune de finanțare pentru că trebuie să fim, practic, cu bugetul pe zero la finalul anului. La 31 decembrie, noi trebuie să avem zero lei în cont și nu avem voie să mergem mai departe. Nevoia de finanțare există!”, a punctat Mihaela Păun.
Expoziția Dalí, un succes
Bucureștiul găzduiește, până la 1 septembrie, cea mai amplă expoziție cu lucrări autentice ale celebrului artist Salvador Dalí.
“Publicul care vine este de toate felurile, din toate categoriile și de toate vârstele. Sunt foarte mulți copii care vin, sunt grupuri organizate și asta mă bucură mult, faptul că vin cu profesori de la școală. Avem inclusiv tururi ghidate, avem câțiva ghizi care le explică copiilor despre Dalí, despre ce a însemnat munca lui, despre personalitatea lui, în context politic, istoric. E foarte frumos și cel mai mult mă bucură că Hanul Gabroveni este cu adevărat pus în valoare. Foarte mulți oameni care n-au văzut Hanul Gabroveni, n-au văzut spațiile pe care noi le avem acolo au venit pentru expoziție și au spus că este extraordinar”, a povesteit Mihaela Păun.
Expoziția poate fi vizitată inclusiv pe perioada vacanței de vară și este deschisă între orele 10:00 și 20:00.
Informații detalitate și bilete sunt disponibile online.
“Tururile durează în jur de două ore. Dacă vrei să faci un tur pe îndelete, ai nevoie de două ore ca să vezi tot spațiul, pentru că el se întinde pe parter, etajul întâi și subsol. Și acolo avem de văzut sculpturile lui Dali, sculpturi de mari dimensiuni, sculpturi de mici dimensiuni. Avem o zonă de bijuterii, pentru că Dali a fost o personalitate extrem de prolifică. El a fost în egală măsură în zona filmului, a pictat, a făcut bijuterie, a jucat, a făcut design. Deci el a fost un geniu, asta este, fără doar și poate a făcut inclusiv design de obiect”, a explicat directorul ARCUB în dialogul cu Maria Țoghină.
Extinderea proiectului "Străzi deschise"
Având în vedere succesul proiectului “Străzi deschise - Promenadă urbană” de pe Calea Victoriei, conducerea ARCUB ia în calcul extinderea acestui tip de eveniment și pe alte artere bucureștene, cum ar fi Piața Unirii.
“Avem acum Calea Victoriei și văd cât de bucuroși sunt oamenii și cât de liberi se simt și copiii, cum vezi oameni din ce în ce mai bine îmbrăcați. Sunt convinsă că sunt atenți la detaliile vestimentare, nu vin oricum îmbrăcați pe Calea Victoriei. Terasele sunt pline, văd cu ochii mei cum Calea Victoriei a crescut mult din punctul ăsta de vedere și cred că noi am ajutat ca business-urile acestea cu restaurante, cafenele să crească. Chiar mă gândeam dacă n-ar trebui să propun un experiment pe alte câteva artere centrale ale Bucureștiului, cum ar fi în zona Unirii”, a spus Mihaela Păun.
Hanul Gabroveni, un loc de legendă
Un mix între modern și vechi, ARCUB Gabroveni este ridicat pe ruinele fostului Han Gabroveni, un monument istoric din centrul Bucureştiului.
Recent consolidat, restaurat şi extins, clădirea construită în secolul XIX a fost redată circuitului socio-cultural-turistic al Bucureştiului în 2014, când a devenit sediul ARCUB.
Situat între străzile Lipscani și Gabroveni, centrul cultural ARCUB este dotat cu spaţii multifuncţionale destinate unei game largi de proiecte artistice, educative, corporate, new tech și business.
Cu un spațiu total de peste 1.431 mp2, cele 15 săli și foaierul Hanului Gabroveni au capacitatea de a primi peste 1.000 de vizitatori.
“Nu-mi vine să cred că avem în București un asemenea spațiu, iar eu sunt foarte mândră pentru că e 'copilul' meu. Am stat în șantier doi ani și jumătate și până să intru în șantier au fost șase ani de muncă, de a convinge primăria la momentul acela că merită să investească bani în această ruină, pentru că era o ruină. Clădirea Hanului Gabroveni era, aș numi-o ca o coajă de nucă, nu mai era nimic întreg, erau numai niște ziduri goale, cu vegetație crescută. Mi-aduc aminte că am fost la o primă vizită atunci cu un arhitect și era noroi, era noroiul până la genunchi în subsoluri. A fost o șansă să pot construi acest spațiu, da, a fost extraordinar … Mi-aduc aminte că am urcat pe o scară, care acum e o scară superbă, refăcută și ea, iar la un moment dat se termina. A fost un act de curaj pentru mine, că se putea prăvăli oricând, nu se ducea nicăieri”, a povestiti Mihaela Păun despre provocările refacerii Hanului Gabroveni.
.
Citește și: Seară spaniolă, la Sala Radio