După o creştere de 0,7% a economiei României în 2025, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) se aşteaptă la un declin de 0,2% al PIB-ului în 2026 şi un avans de 1,8% în 2027.

BERD a menţinut previziunile privind evoluţia economiei româneşti în 2026 şi 2027, în linie cu prognoza din iunie, şi a avertizat că riscurile de evoluţie negativă persistă, potrivit raportului „Regional Economic Prospects”, publicat joi de instituţia financiară internaţională.

După o creştere de 0,7% a economiei României în 2025, BERD se aşteaptă la un declin de 0,2% în 2026 şi un avans de 1,8% în 2027.

„După un declin sever al economiei în ultimul trimestru din 2025, PIB-ul s-a contractat în ritm anual cu 0,8% în primul semestru din 2026, în urma unei scăderi de 4,6% a producţiei industriale, a reculului din servicii şi din vânzările cu amănuntul. În contrast, sectorul construcţiilor a crescut, susţinut de proiectele de infrastructură finanţate de UE.

Deşi dezechilibrele externe au început să se modereze, deficitul de cont curent al României rămâne printre cele mai mari din UE. Inflaţia a urcat la 9,7% în mai 2026, apoi s-a redus la 6,3% în august 2026, dar rămâne la cel mai ridicat nivel din UE. Deprecierea leului faţă de euro, cuplată cu preţurile mai ridicate la energie, ar putea prelungi presiunile inflaţioniste”, arată raportul BERD, potrivit Agerpres.

„Riscurile de evoluţie negativă persistă”

După ce s-a atenuat la 7,9% din PIB în 2025, deficitul bugetar a fost cu 37% mai scăzut în termeni nominali în ianuarie - iulie 2026 decât în perioada similară din 2025, iar ţinta de deficit pe ansamblul acestui an, de 6,2% din PIB, pare realizabilă, previzionează instituţia financiară internaţională.

„Presupunând o redresare treptată a cererii gospodăriilor şi finalizarea investiţiilor finanţate de UE, alături de o revenire moderată a exporturilor, legată de restabilirea parţială a competitivităţii costurilor, PIB-ul ar putea reveni pe creştere în semestrul doi.

Economia ar urma să se contracteze cu o medie de 0,2% în 2026, apoi să crească cu 1,8% în 2027, în pofida unei probabile scăderi a investiţiilor publice. Riscurile de evoluţie negativă persistă, fiind legate de incertitudinile privind politicile fiscale, şocul preţurilor energiei şi cererea externă slabă”, menţionează sursa citată.

Citește și: Eurostat: România a înregistrat, în august, a doua cea mai mare creștere a prețului benzinei din UE