Conducerea Băncii Naționale estimează că inflația va mai crește ușor în ultimele luni ale anului, pe fondul scumpirilor recente ale carburanților și energiei și al evoluției cursului de schimb al leului.

Potrivit BNR, rata anuală ar urma să scadă treptat ulterior și să revină în intervalul țintei în primul trimestru din 2028.

Intervalul urmărit de BNR este de 1,5%–3,5%, în jurul unei ținte de 2,5%. În prognoza din august, banca centrală anticipase revenirea în acest interval la sfârșitul anului 2027.

Ritmul anual al scumpirilor ar urma să încetinească pe măsură ce prețurile vor fi comparate cu nivelurile deja ridicate din 2026, când criza energetică și seceta severă au alimentat inflația.

BNR estimează că și cererea mai slabă din economie, pe fondul ajustării bugetare și al crizei energetice, va contribui la încetinirea inflației.

Inflația anuală a ajuns la 6,94% în octombrie

Rata anuală a inflației a crescut pentru a doua lună consecutiv, de la 6,17% în august și 6,61% în septembrie. Față de septembrie, prețurile de consum au urcat în octombrie cu 0,82%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

BNR atribuie creșterea din octombrie în principal scumpirii carburanților și majorării prețurilor din categoria legumelor, fructelor și ouălor.

În iunie, inflația anuală fusese de 10,42%. Scăderea din trimestrul al treilea a reflectat estomparea, în comparația anuală, a efectelor eliminării plafonului la electricitate și ale majorării TVA și accizelor din vara lui 2025.

Inflația de bază, măsurată prin indicatorul CORE2 ajustat, s-a menținut în septembrie la 6,2%, cu 2,1 puncte procentuale sub nivelul din iunie. Calculată pe baza indicelui armonizat folosit la nivelul Uniunii Europene, inflația anuală a fost de 7% în octombrie, față de 9,2% în iunie.

Prețurile energiei și măsurile bugetare pot schimba prognoza

BNR atrage atenția că evoluția prețurilor la electricitate și a cotațiilor petrolului rămâne incertă, la fel ca măsurile pe care autoritățile le-ar putea adopta pentru reducerea deficitului bugetar după 2026.

Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică pot afecta puterea de cumpărare, activitatea firmelor și costurile de finanțare.

Banca Centrală consideră esențială folosirea fondurilor europene pentru a atenua o parte din efectele ajustării bugetare și ale conflictului asupra economiei și pentru a susține reformele, inclusiv tranziția energetică.