Consiliul miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană (ECOFIN) a avertizat, vineri, 20 iunie, că sunt posibile noi măsuri pentru România, dacă țara nu acționează rapid cu scopul de a reduce dezechilibrele bugetare, în contextul în care până acum nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările forului european privind corectarea deficitului.

ECOFIN a amintit că a lansat o procedură de deficit excesiv (EDP) împotriva României la 3 aprilie 2020 şi subliniază că ţara continuă să înregistreze deficite publice ridicate, care depăşesc valoarea de referinţă de 3% stabilită în tratate.

„Răspunsul României la Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 a fost insuficient. Cheltuielile nete au crescut mult mai rapid decât a recomandat Consiliul. Aceasta duce la un deficit public ridicat persistent, punând în pericol corectarea la timp a deficitului excesiv până în 2030.

Nu există 'factori relevanţi' atenuanţi care să fie luaţi în considerare în cadrul procedurii de deficit excesiv care ar putea schimba această evaluare, în timp ce riscurile ridicate pe termen mediu la adresa sustenabilităţii fiscale cu care se confruntă România reprezintă un factor agravant”, arată documentul.

Planul Bugetar-Structural al României, aprobat în ianuarie

ECOFIN a aprobat, pe 21 ianuarie 2025, Planul Bugetar-Structural al României şi traiectoria corectivă în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv, prin care a fost acceptată calea de ajustare pe o perioadă de șapte ani, precum reformele şi investiţiile propuse.

Conform ministrului Finanţelor de la acea vreme, Tanczos Barna, planul fiscal bugetar urmăreşte stabilizarea datoriei publice a României într-un context în care țara continuă să fie pe primele locuri în UE, ca nivel al investiţiilor publice - peste 7% din PIB, reducând deficitul bugetar la sub 3% pe parcursul perioadei 2025-2031 şi creând premisele sustenabilităţii finanţelor publice.

România a primit recomandări de menţinere a cheltuielilor în limitele prevăzute (plafonul anual privind creşterea anuală a cheltuielilor nete fiind de 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 şi 3,9% în 2030) şi încheierea procedurii de deficit excesiv până în 2030.

Citește și: Ilie Bolojan, desemnat premier