Economia mondială riscă să intre în recesiune dacă războiul dintre SUA-Israel și Iran continuă, avertizează Fondul Monetar Internațional.

În cel mai raport al său, instituția arată că, în cel mai pesimist scenariu - în care prețurile petrolului, gazelor și alimentelor cresc puternic și rămân ridicate în acest an și în următorul - creșterea economică globală ar putea coborî sub 2% în 2026.

„Acest lucru ar însemna o apropiere periculoasă de o recesiune globală, care s-a produs doar de patru ori din 1980”, se arată în document, cea mai recentă fiind în timpul pandemiei de Covid.

Prețurile energiei au crescut puternic de la începutul războiului, în urmă cu peste 6 săptămâni, după ce ruta maritimă esențială prin Strâmtoarea Ormuz a fost practic blocată, iar negocierile de pace dintre SUA și Iran au eșuat.

FMI subliniază că economia globală este din nou amenințată să fie destabilizată, de această dată de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, la finalul lunii februarie 2026.

Scenariul cel mai sever ar include un preț mediu al petrolului de 110 dolari pe baril în acest an și 125 de dolari în 2027.

În aceste condiții, inflația globală ar putea ajunge până la 6% anul viitor, ceea ce ar forța băncile centrale să majoreze dobânzile.

Economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, a declarat pentru BBC că o creștere globală de 2% ar fi resimțită de populație ca o perioadă de recesiune, cu șomaj ridicat și creșterea insecurității alimentare în unele state.

Deși prețul petrolului a urcat aproape de 120 de dolari în timpul conflictului, acesta a scăzut ulterior, ajungând marți la aproximativ 98,85 dolari pe baril.

FMI avertizează, însă, că riscul de recesiune crește dacă aceste condiții severe persistă pe o perioadă de doi ani.

Într-un scenariu mai optimist, dacă conflictul se încheie în următoarele săptămâni, iar producția și exporturile de energie din Orientul Mijlociu revin la normal până la jumătatea anului, creșterea globală ar putea ajunge la 3,1% în 2026 - sub estimarea anterioară de 3,3%. Pentru 2027, prognoza rămâne la 3,2%.

Dintre economiile dezvoltate, Regatul Unit ar urma să fie cel mai afectat de șocul energetic, FMI reducând estimarea de creștere pentru acest an la 0,8%, de la 1,3%. Totuși, este anticipată o revenire la 1,3% ulterior.

Țările exportatoare de petrol din Golf ar putea înregistra o încetinire puternică sau chiar o contracție economică în acest an. Economia Iranului ar urma să se contracte cu 6,1% în 2026, dar ar putea reveni cu o creștere de 3,2% în 2027, dacă războiul se încheie rapid.

De asemenea, Qatar - unul dintre cei mai mari furnizori de gaze naturale lichefiate - a fost vizat de atacuri cu rachete și drone. Complexul Ras Laffan, cea mai mare rafinărie de LNG din lume, a fost lovit și nu va reveni curând la capacitate maximă.

Economia Qatarului ar putea scădea cu 8,6% în 2026, urmată de o revenire similară în anul următor.

Irakul este și el așteptat să resimtă efectele conflictului, cu o încetinire de 6,8% în acest an, dar cu o revenire la 11,3% în 2027.

Rezistența economică a fiecărei țări depinde de mai mulți factori, inclusiv de daunele asupra infrastructurii energetice, dependența de Strâmtoarea Ormuz și existența unor rute alternative de export.

Arabia Saudită, de exemplu, dispune de o conductă est-vest care poate transporta până la 7 milioane de barili de petrol pe zi, reducând impactul blocajelor maritime. Economia sa va încetini în 2026, dar este estimată să crească totuși cu 3,1%, urmând să accelereze la 4,5% în 2027.

FMI estimează că majoritatea exportatorilor de petrol din Orientul Mijlociu vor reveni pe creștere anul viitor, presupunând că producția și transportul de energie se normalizează în următoarele luni. Totuși, avertizează că aceste prognoze ar putea fi revizuite dacă războiul se prelungește și amploarea pagubelor crește.

În schimb, Rusia ar putea beneficia de pe urma creșterii prețurilor la petrol. Economia rusă este estimată să crească cu 1,1% în acest an și în 2027, peste prognozele anterioare.

Rusia a fost afectată de sancțiuni după invazia pe scară largă a Ucrainei, începută în urmă cu peste patru ani. În martie, președintele SUA, Donald Trump, a eliminat restricțiile privind exporturile de petrol rusesc, pe fondul creșterii prețurilor globale, și a suspendat temporar sancțiunile pentru 140 de milioane de barili de petrol iranian, pentru o perioadă de 30 de zile.

Citește și: Energia electrică s-a scumpit cu peste 57% în luna martie (INS)