Guvernele europene nu ar trebui să protejeze în mod excesiv companiile și consumatorii de scumpirea energiei, deoarece acest lucru distorsionează semnalul de preț necesar reducerii consumului și poate deveni foarte costisitor din punct de vedere bugetar, a transmis Fondul Monetar Internațional.

Dependența ridicată a Europei de importurile de petrol și gaze a expus continentul la creșteri accelerate ale prețurilor, după închiderea Strâmtorii Ormuz, o rută globală esențială pentru transportul de energie, în urma atacurilor SUA-Israel asupra Iranului și a loviturilor lansate de Teheran asupra infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu.

Comisia Europeană intenționează să permită statelor membre să cheltuiască mai mulți bani publici pentru a sprijini companiile în fața costurilor crescute la combustibili și îngrășăminte, în contextul în care guvernele încearcă să atenueze șocul economic generat de scumpiri.

„Prețurile ajută la reducerea cererii și la readucerea în echilibru a raportului dintre cerere și ofertă. Multe dintre măsurile discutate slăbesc acest semnal”, a declarat pentru Reuters Alfred Kammer, directorul Departamentului Europa din cadrul FMI.

În cazul în care guvernele intervin, acestea ar trebui să se concentreze asupra gospodăriilor cu venituri mici, întrucât măsurile generalizate tind să favorizeze gospodăriile cu venituri mai mari, care consumă mai multă energie.

„Recomandăm transferuri directe către gospodăriile vulnerabile. În timpul șocului energetic generat de Rusia, costul fiscal mediu în Europa a fost de aproximativ 2,5% din PIB. Între 70% și 80% dintre aceste măsuri nu au fost țintite. Dacă sprijinul ar fi fost direcționat către cele mai sărace 40% dintre gospodării, costul ar fi fost de doar aproximativ 0,9% din PIB”, a explicat Alfred Kammer.

De asemenea, toate măsurile de compensare ar trebui să aibă o dată clară de expirare. „Unele țări încă mențin în vigoare măsuri <<temporare>> din criza precedentă, ceea ce este, evident, prea mult”, a adăugat acesta.

Oficialul FMI a subliniat că disciplina fiscală este esențială, în condițiile în care statele europene se confruntă deja cu presiuni bugetare majore generate de cheltuielile pentru apărare, îmbătrânirea populației, pensii și sănătate, estimate de instituție la aproximativ 5% din PIB până în 2040.

Totuși, presiunea publică asupra politicienilor pentru a interveni și a compensa creșterea prețurilor la combustibili rămâne ridicată, a mai spus Alfred Kammer, în contextul în care cetățenii europeni s-au obișnuit, după pandemia de Covid din 2020 și criza energetică din 2022, ca statul să ofere sprijin în perioade de criză.

Citește și: Datoria externă totală a României, în creștere până aproape de 230 de miliarde euro (BNR)