Ministrul elen al finanțelor Kyriakos Pierrakakis a fost ales președinte al Eurogrupului, joi, o evoluție care ar fi fost de neconceput în urmă cu doar 10 ani, când Grecia se afla în plină criză financiară și aproape era exclusă din zona euro.

Eurogrupul este organismul informal al miniștrilor de Finanțe din cele 20 de state membre ale Uniunii Europene care folosesc moneda euro, amintește Associated Press. Acesta se întrunește regulat pentru a discuta și coordona politicile economice, influențând semnificativ direcția financiară a fiecărei țări din zona euro. Declarațiile președintelui Eurogrupului sunt urmărite îndeaproape pe plan european.

„Astăzi este o zi de mândrie pentru țară, pentru guvern și pentru toți cetățenii”, a declarat premierul grec Kyriakos Mitsotakis, felicitându-l pe Kyriakos Pierrakakis. Alegerea sa reprezintă, spune liderul executivului de la Atena, „cea mai puternică recunoaștere a parcursului pozitiv al țării noastre… exact la un deceniu după ce Grecia se afla pe marginea prăpastiei, cu băncile închise și aproape de ieșirea din zona euro”.

Grecia, „fostă <<oaie neagră>> a datoriei, ajunge acum în fruntea consiliului financiar al celor mai dezvoltate țări ale continentului. Și toate acestea se datorează sacrificiilor compatrioților noștri”, a mai spus Mitsotakis.

În vârstă de 42 de ani, Pierrakakis este considerat o stea în ascensiune în partidul de guvernământ Noua Democrație. El a preluat portofoliul finanțelor în martie, după ce timp de aproape doi ani a condus Ministerul Educației.

Anterior, în perioada 2019–2023, în calitate de ministru al guvernării digitale, a fost apreciat pentru modernizarea masivă a serviciilor publice și reducerea birocrației.

„Cred că acum 10 ani, discuția aici, la Bruxelles, era despre dacă Grecia va ieși sau nu din zona euro. Și totuși, Grecia a rezistat”, a spus Pierrakakis la conferința de presă susținută după anunțarea alegerii sale. „Este o dovadă a multor lucruri: forța colectivă a oamenilor, solidaritatea europeană și sprijinul primit în cele mai dificile momente”, a adăugat el.

Grecul a afirmat că va „lucra pentru a menține Eurogrupul un organism al unității și al scopului comun, concentrat pe moneda noastră comună, interesele noastre economice comune și proiectul european, ancorat în valorile fundamentale ale Uniunii”.

Criza financiară a Greciei

În timpul crizei financiare declanșate la finalul lui 2009, președinții succesivi ai Eurogrupului vizitau frecvent Atena pentru discuții critice, fiecare declarație fiind analizată atent pentru indicii privind viitorul țării.

Un episod celebru avut loc în ianuarie 2015, după alegerea unui nou guvern de stânga, când președintele Eurogrupului de atunci, ministrul olandez Jeroen Dijsselbloem, a intrat într-un conflict public cu omologul său grec, Yanis Varoufakis.

Într-o conferință de presă tensionată, Varoufakis a declarat că noul guvern nu intenționează să negocieze cu creditorii internaționali. La final, Dijsselbloem i-a șoptit ceva lui Varoufakis, iar expresia acestuia s-a schimbat brusc — un moment intens discutat în presa internațională.

Anii de dezechilibre fiscale au lăsat Grecia incapabilă să se împrumute de pe piețele internaționale, depinzând de miliarde de euro din trei programe internaționale de ajutor, supravegheate de așa-numita troică: FMI, BCE și Comisia Europeană.

Aceste ajutoare au venit cu condiții dure: măsuri drastice de austeritate, reducerea pensiilor și salariilor, creșterea șomajului și ani de recesiune profundă. În 2013, șomajul a atins 28%, iar în rândul tinerilor aproape 60%. Manifestațiile violente au devenit o constantă în Atena.

În iunie 2015, Grecia a fost la un pas de ieșirea din zona euro. Pentru a împiedica retragerile masive din bănci, guvernul a impus controlul capitalului, limitând accesul cetățenilor la propriile conturi. Câteva zile mai târziu, Grecia a devenit primul stat dezvoltat care a intrat în incapacitate de plată față de FMI.

Restricțiile bancare au fost ridicate complet abia în 2019.

De la dezastru, la succes

Zece ani mai târziu, situația Greciei s-a schimbat radical. Agențiile internaționale de rating au restabilit calificativele de investiții pentru obligațiunile grecești, iar țara s-a numărat, în 2024, printre cele doar șase state UE cu surplus bugetar.

Economia a evoluat suficient de bine încât guvernul să anunțe în septembrie un pachet de reduceri fiscale de 1,6 miliarde de euro.

Totuși, Grecia se confruntă în continuare cu provocări, inclusiv costul ridicat al vieții, iar fermierii protestează în prezent pe autostrăzi față de prețurile mici și plata întârziată a subvențiilor europene.

Pierrakakis l-a învins în cursa pentru președinția Eurogrupului pe omologul belgian de finanțe, Vincent Van Peteghem.

Mandatul său de doi ani și jumătate începe vineri, iar prima ședință a Eurogrupului sub conducerea sa va avea loc pe 19 ianuarie.

Citește și: Guvernul modifică acordul de concesiune pentru perimetrul Neptun