Ingredientele esențiale pentru masa de Paște s-au scumpit cu până la 46% în ultimul an, potrivit unei analize Frames ce se bazează pe datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

„Masa tradiţională de Paşte din acest an vine cu o notă de plată istorică. Datele statistice extrase de Frames din cel mai recent raport anunţat de Institutul Naţional de Statistică arată o realitate economică dură.

O analiză comparativă faţă de aceeaşi perioadă din 2025 dezvăluie scumpiri semnificative la ingredientele esenţiale pentru masa de sărbători”, au precizat autorii cercetării.

Datele statistice analizate de specialiştii companiei de consultanţă Frames indică o creştere generalizată a preţurilor, dar anumite categorii de produse au atins praguri alarmante.

Cele mai scumpe produse de Paști. Pudra de cacao deține recordul absolut

Conform datelor analizate, recordul absolut al scumpirilor este deţinut de pudra de cacao. Acest ingredient cheie în reţeta cozonacilor a înregistrat o scumpire de peste 46% în ultimul an.

Potrivit cercetătorlor, ciocolata a urmat inevitabil aceeaşi traiectorie abruptă. Indicele pentru produsele din ciocolată a ajuns la 129,02, reflectând o majorare de preţ de 29%.

Nici alimentele de bază nu au scăpat de presiunea inflaţionistă. Ouăle, simbolul central al sărbătorilor pascale, au ajuns la un indice de 114,3. Românii vor plăti anul acesta cu peste 14% mai mult pentru un simplu cofraj.

De asemenea, friptura tradiţională va fi şi ea mult mai costisitoare. Astfel, carnea de oaie şi miel înregistrează un indice de 108,85, adică un avans de aproape 9% faţă de anul trecut.

În plus, prepararea cozonacului va usca bugetele, în condiţiile în care miezul de nucă s-a scumpit cu peste 17%, iar produsul finit, cozonacul cumpărat din magazin, este mai scump cu aproape 16%.

Cauzele scumpirilor

Potrivit analizei Frames, aceste scumpiri masive nu au nicio legătură cu o eventuală speculă locală a comercianţilor.

„Fenomenul are la bază cauze economice şi climatice globale extrem de grave. Explozia preţului la cacao este rezultatul direct al unei crize istorice în Africa de Vest”, susţin autorii analizei.

Astfel, ţări precum Coasta de Fildeş şi Ghana, principalii producători mondiali, se confruntă cu recolte compromise din cauza fenomenelor meteo extreme şi a bolilor care au distrus plantaţiile de arbori de cacao. Deficitul uriaş de materie primă de pe bursele internaţionale s-a transferat imediat în preţul final al ciocolatei de la raft, menţionează sursa citată.

În cazul produselor de origine animală, precum ouăle şi carnea de miel, explicaţiile vin din costurile operaţionale.

„Fermierii acuză preţurile ridicate la furajele pentru animale şi costurile crescute cu energia electrică necesară halelor industriale. La acestea se adaugă normele sanitare europene din ce în ce mai stricte şi episoadele recurente de gripă aviară care au afectat grav efectivele de păsări de pe continent”, se mai precizează în document.

Conform sursei citate, toate aceste lanţuri de aprovizionare întrerupte sau scumpite se reflectă direct în preţul cerut la galantar.

„Datele privind IPC prezintă doar o fotografie de moment, la nivelul lunii februarie. Creşterea semnificativă a preţurilor la carburanţi şi scumpirea gazelor, de la 1 aprilie, vor aduce un nou val de scumpiri după Paşte, la începutul lunii mai”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Analiştii de la Frames avertizează că, în contextul efectelor războiului din Orientul Mijlociu şi al liberalizării pieţei gazelor, inflaţia de bază ar putea creşte semnificativ faţă de estimările iniţiale.

„Nu este exclus ca luna aprilie să aducă o inflaţie de peste 10%, de patru ori peste media UE, iar acest indicator să se menţină la două cifre cel puţin 3 luni de acum încolo”, mai arată analiza Frames.

Banca Naţională a României menţine o atitudine extrem de prudentă, în contextul în care şocurile externe şi deficitul bugetar continuă să pună o presiune uriaşă pe preţurile de la raft.

Potrivit analiştilor, acest climat economic plin de incertitudini schimbă radical modul în care oamenii fac cumpărături.

Bugetul alocat sărbătorilor este calculat acum la virgulă. Experţii observă o trecere clară spre achiziţiile chibzuite şi o renunţare la extravaganţele din anii trecuţi.

„Cumpărătorii nu vor renunţa bineînţeles la masa tradiţională, însă aplică strategii clare de supravieţuire financiară. Observăm o orientare masivă către produsele marcă proprie ale reţelelor de supermarketuri, care sunt mai ieftine. Totodată, are loc o reducere drastică a volumelor achiziţionate. Vom avea de Paşte, cel mai probabil, vânzări sub cele din anul trecut”, a declarat Negrescu.

Oamenii preferă acum să cumpere strict o caserolă mică de carne de miel sau o singură felie, în loc să achiziţioneze o jumătate de carcasă, aşa cum făceau tradiţional. Cantitatea face loc necesităţii. Consumatorul român a devenit mult mai atent la promoţii şi preferă să viziteze mai multe magazine pentru a găsi cel mai bun preţ la ingredientele de bază, susţin autorii studiului.

„Suntem într-o adevărată săptămână a patimilor financiare în care goana după promoţii s-au transformat într-un adevărat sport naţional. Masa de Paşte va fi definită, în linii mari, de campaniile de reduceri, de ofertele anunţate de marile magazine”, mai arată analiza.

Deşi există şi mici excepţii în graficul preţurilor, cum ar fi ridichile care au înregistrat o scădere de 5,5% a preţului, aceste ieftiniri izolate nu pot echilibra balanţa.

Ieftinirea verdeţurilor de sezon nu compensează în niciun fel gaura lăsată de scumpirile masive la carne, dulciuri şi ouă. Coşul minim pascal devine astfel o povară reală pentru persoanele cu venituri mici şi medii, redefinind complet conceptul de sărbătoare în familiile românilor.

„O familie de 4 persoane va avea nevoie, în medie, de un buget de 1000 sau chiar 1500 de lei pentru o masă tradiţională de pe care să nu lipsească carnea de miel, cozonacul, pasca, celelalte specialităţi culinare, băuturile alcoolice şi, bineînţeles, cadourile de Iepuraş. Pentru marea majoritate a populaţiei, acest buget va fi imposibil de alocat având în vedere costurile mai mari cu viaţa de zi cu zi, de la întreţinere la gaze, energie electrică etc”, a mai declarat Negrescu.

Datele analizate de compania de consultanţă Frames privind dinamica preţurilor produselor de sărbători au fost culese de Institutul Naţional de Statistică, iar comparaţia este aferentă lunilor februarie 2025 - februarie 2026. Estimările privind creşterile de preţuri din această perioadă şi post-sărbători aparţin experţilor Frames şi trebuie privite drept un indicator orientativ nicidecum o anticipaţie cu scop comercial.

Citește și: INS: Veniturile medii lunare au fost de 9.454 de lei pe gospodărie, iar cheltuielile de 8.075 de lei, în trimestrul patru din 2025