Puterea de cumpărare este net superioară inflaţiei cumulate, a transmis marți, 10 septembrie, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu.

„Ciclul electoral 2020-2024: putere de cumpărare versus inflaţie. Din perspectiva cerută de analiza de context, aş cataloga acest ciclu electoral ca unul al contrastelor, o perioadă în care am trecut de la o inflaţie redusă la una istorică pentru multe economii, apoi un regres al puseului inflaţionist, un tip de sinusoidă care a afectat direct puterea de cumpărare şi a necesitat intervenţii fiscal-bugetare sau/şi monetare diverse, specifice dar şi inovative.

O perioadă în care ne-am confruntat cu cele mai multe crize raportat la perioadă, de la criza pandemică la cea energetică, a lanțurilor de aprovizionare sau cea provocată de războiul din Ucraina. O perioadă în care indicatorii inflaţie şi putere de cumpărare au fost fluctuanţi fiind influentaţi, în mare măsură, de factori externi şi atenuaţi de măsuri interne, etapă pe care consider ca am trecut-o cu bine”, a menţionat Adrian Câciu.

Ministrul a precizat că puseul inflaţionist s-a agravat pe măsură ce au apărut crizele, prin „schimbarea direcţiei de folosinţă a banilor în exces”.

„Este mult de povestit/analizat despre această perioadă, despre cauzele puseului inflaţionist care oricum urma să se exprime urmare a măsurilor de relaxare cantitativă deja existente pe pieţele monetare, dar care s-a agravat pe măsură ce au apărut crizele prin însăşi schimbarea direcţiei de folosinţă a banilor în exces.

Măsurile de relaxare cantitativă aveau drept scop creşterea cererii agregate în toate economiile europene, care au avut creşteri anemice în perioada 2012-2020 (cu excepţia României şi Irlandei) însă criza pandemică a făcut ca aceşti easy-money să fie folosiţi pentru susţinerea ofertei agregate, ceea ce a făcut previzibil un val de inflaţie construit pe costuri, adăugat inflaţiei monetare care era la fel de previzibilă”, a adăugat ministrul, potrivit Agerpres.

Măsuri venite tardiv

De asemenea, Adrian Câciu a transmis că din punctul său de vedere, măsurile de restricţionare din partea băncilor centrale au fost tardive și că aceasta este o lecţie pentru viitor pentru specialiştii în politică monetară, pentru că suprapunerea celor două tipuri de presiuni nu a condus decât la construirea unui val de inflaţie mult mai mare, cu efect în cererea agregată viitoare şi, respectiv în reducerea potenţialul economic agregat de creştere.

Pe de alta parte, lipsa solidarităţii monetare europene şi a intervenţiei unitare, centralizate, a dus la costuri suplimentare suportate de bugetele statelor membre, adică pe deficite ridicate care şi-au găsit, la rândul lor, răspunsul în presiuni inflaţioniste.

„Din perspectiva aceasta, aș putea spune că generaţiile de după 2004 nu au prins o inflaţie în România de două cifre, ca să nu mai amintesc de cele din vestul Europei care nu au cunoscut o inflaţie de două cifre după anii 1970.

A fost un şoc major, un şoc nu numai la adresa populaţiei dar mai ales a companiilor care, în mare majoritate, nu au trăit astfel de timpuri, nu au apucat dobânzi în creştere, chiar şi de două cifre la un anumit moment, pe context de cerere în scădere urmare a afectării puterii de cumpărare”, a punctat Adrian Câciu.

Potrivit acestuia, România avea o inflaţie de 2,6% în 2020, în 2021 se dublase, ajungând la 5,1%, în 2022 a ajuns la 13,8%, iar din 2023 a început trendul descendent, la început la 10,4% la final de 2023, în prezent fiind de 5,4%, urmând ca la final de 2024 să avem în jur de 4%.

„Tocmai de aceea, cunoscând şi anticipând efectele acestui val de inflaţie asupra puterii de cumpărare, strategia noastră, a celor din Partidul Social Democrat în zona guvernamentală, a fost aceea de a acţiona gradual, în trei etape, în perioada 2022-2024, etape pe care le-am anunţat în mai multe rânduri şi anume: 2022 - anul compensării pierderii de putere de cumpărare; anul 2023 - anul stabilizării puterii de cumpărare; anul 2024, anul creşterii puterii de cumpărare”, a scris demnitarul.

Ministrul a menţionat că acţiunile au fost diferite, pentru că şi „inflaţia se resimte şi afectează diferit puterea de cumpărare”.

„Iar dacă ne uităm la datele statistice, la o inflaţie cumulată în jur de 35%, vedem următoarele: a. salariul mediu net a crescut cu 43%, de la 3.620 lei la 5.176 lei un plus de 10 puncte procentuale peste inflaţie; b. salariul minim brut a crescut cu 66%, de la 2.230 lei la 3.700 lei, un plus de 31 de puncte procentuale peste inflaţie;

c. pensia minimă a crescut cu 60%, de la 800 lei la 1.281 lei, un plus de 25 puncte procentuale peste inflaţie d. Pensia medie a crescut cu 55%, de la 1.450 lei la 2.252 lei şi va creşte până la 2.761 lei din septembrie 2024, ceea ce înseamnă o creştere medie de 90% faţă de nivelul din 2020, respectiv 55 de puncte procentuale peste inflaţie”, a adăugat el.

În opinia sa, la finalul acestui an putem trage concluzia clară că „puterea de cumpărare reală a crescut în aceşti ani, deşi vor fi multe voci care vor spune că se putea şi mai mult sau şi mai bine”.

„O să spun două lucruri la final celor care critică modul de acţiune din această perioadă: 1. planul în trei etape promis la intrarea la guvernare s-a îndeplinit, iar în prezent puterea de cumpărare este net superioară inflaţiei cumulate;

2. Acest plan s-a aplicat fără a genera o spirală inflaţionistă ci, din contră prin stabilirea unui trend de regres al puseului inflaţionist. Despre cum faci toate acestea evitând spirala inflaţionistă voi povesti altădată...”, a mai scris ministrul pe pagina de socializare.

Citește și: Inflația în zona euro, cea mai mică din ultimii 3 ani