Ministrul Finanțelor susține mai multe măsuri discutate la nivelul Uniunii Europene pentru ca blocul comunitar să-și recâștige avantajul competitiv și să stimuleze investițiile.

Poziționarea lui Alexandru Nazare vine la câteva zile după un summit informal al UE axat pe găsirea unor soluții pentru relansarea economiei europene, aflată într-o perioadă de stagnare.

Una dintre propunerile aflate în prim-plan a fost ideea unei Uniuni cu două viteze, care ar permite ca cel puțin 9 state membre să coopereze mai strâns și să adopte inițiative care altfel nu ar putea fi aprobate din lipsă de consens.

Într-un interviu pentru Euronews, șeful Finanțelor de la București și-a exprimat sprijinul pentru această abordare.

„România susține pachetul privind piețele de capital (care vizează crearea unei piețe unice și integrate a capitalului), România susține Uniunea economisirii și a investițiilor. Am spus mereu că trebuie să accelerăm acest pachet. Dacă acest format (Uniunea cu două viteze) va accelera unele dintre dosarele pe care le avem deja în EcoFin (Consiliul Afaceri Economice și Financiare), cred că este o idee bună”, a declarat Alexandru Nazare.

Acest instrument juridic al cooperării consolidate a câștigat vizibilitate anul trecut, după ce liderii UE au decis să acorde Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro fără aprobarea Ungariei, Slovaciei și Cehiei – o schimbare care sugerează că liderii europeni favorizează tot mai mult viteza în luarea deciziilor în detrimentul unanimității.

E6 ar putea fi „foarte bun” pentru Europa

Alexandru Nazare a susținut și noul format informal al marilor economii ale UE, supranumit „E6”, din care fac parte Germania, Franța, Italia, Spania, Țările de Jos și Polonia.

Acest grup s-a reunit pentru a doua oară luni, în marja ședinței Eurogrupului, pentru a discuta accelerarea integrării piețelor de capital din UE. Inițiativa a generat însă temeri, inclusiv în Irlanda, că interesele statelor mai mici ar putea fi ignorate.

„Cred că trebuie să vedem ce va rezulta în final din E6”, a spus ministrul român, adăugând că a discutat subiectul cu omologii săi din Franța și Germania, în marja reuniunii EcoFin de marți.
„Nu cred că intenționează să lase pe cineva în urmă. Cred că vor să rezolve unele dintre problemele critice de pe masă. Iar dacă reușesc, este un lucru foarte bun pentru Europa.”

„Made in Europe” și autonomia strategică

Alexandru Nazare a susținut și propunerile promovate de Franța privind o strategie „Made in Europe”, care ar introduce cerințe minime de conținut european pentru bunurile produse local, subiect discutat și la summitul de săptămâna trecută.

„(‘Made in Europe’) sprijină autonomia strategică despre care vorbim. Acesta ar trebui să fie un proiect european. Și acesta este nucleul proiectului. De când a fost creată Uniunea Europeană, ideea de bază a fost ca aceasta să fie un bloc puternic, paneuropean”, a afirmat ministrul.

Întrebat dacă această abordare ar putea afecta relațiile României și ale UE cu parteneri comerciali importanți, precum Statele Unite, Nazare a subliniat importanța creării unui mediu favorabil investițiilor în Europa.

„Avem în prezent aproximativ 300 de miliarde de euro din economiile noastre investite în afara Europei. Dacă reușim să aducem aceste miliarde investite în străinătate înapoi în Europa, este foarte bine pentru UE. Așadar, nu trebuie să privim doar competitivitatea, ci și modul în care folosim mai bine economiile pe care le avem deja”, a explicat el.

Euroobligațiuni pentru investiții strategice

O altă idee aflată pe agenda de la Bruxelles, susținută de asemenea de Franța, este emiterea de datorie comună la nivelul UE – euroobligațiuni, pentru finanțarea investițiilor în domenii strategice precum tehnologiile verzi, apărarea și securitatea.

Nazare a apărat această propunere, amintind că UE a folosit deja acest instrument prin programul NextGenerationEU, lansat pentru relansarea economiei europene după pandemia de Covid.

„Cred că acest lucru este aliniat cu prioritățile noastre strategice și răspunde clar nevoilor de investiții ale economiei europene în domenii strategice, precum inteligența artificială, de exemplu”, a spus ministrul.

Ideea utilizării datoriei comune pentru creșterea competitivității este susținută și de fostul premier italian Mario Draghi, autorul unui influent raport din 2024 privind competitivitatea, însă se lovește de opoziția fermă a Germaniei și a unor state nordice mai „prudente” din punct de vedere fiscal.

Deficitul bugetar ridicat al României

Alexandru Nazare a vorbit și despre faptul că România are cel mai mare deficit bugetar din UE, susținând că situația s-a îmbunătățit în ultimele luni.

„Aș spune că, în ceea ce privește România și modul în care este percepută în Consiliu, condițiile sunt mult mai bune acum. Am recâștigat încrederea. Nu doar că ne-am atins țintele de deficit pentru 2025, dar le-am și depășit cu 0,7%.”

Ținta de deficit bugetar pentru 2026 este de aproximativ 6%.

Guvernul de coaliție condus de premierul Ilie Bolojan a adoptat în a doua parte a anului trecut măsuri dure pentru reducerea deficitului, inclusiv pachete de austeritate care prevăd o reducere cu 10% a fondului de salarii din instituțiile publice, măsură care a generat proteste.

Cu o populație de aproape 19 milioane de locuitori, România se află sub presiune din partea Comisiei Europene pentru a reduce deficitul bugetar sub 3% din PIB. În prezent, țara se află sub procedura de deficit excesiv (EDP), mecanism menit să impună disciplină bugetară statelor membre.

„Ambiția privind nivelul la care vrem să ajungă economia României trebuie să se schimbe. Pentru a face acest lucru, trebuie, desigur, să ieșim din procedura de deficit excesiv, în care am stat prea mult în ultimii cinci ani”, a spus Nazare, exprimându-și speranța că România va ieși din această procedură în 2029 sau 2030.

Ministrul a adăugat că ieșirea din EDP este esențială și pentru parcursul României către adoptarea monedei euro:

„Nu putem discuta despre euro înainte de a ieși din această procedură. Este o condiție prealabilă și un proiect foarte important pentru România – revenirea disciplinei fiscale și implementarea de măsuri care să susțină economia și creșterea”, a conchis Alexandru Nazare.

Citește și: Dobânda de politică monetară, menținută la 6,5% pe an