Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică un proiect de act normativ privind modificări și completări la legea privind Codul de procedură fiscală, astfel încât să crească gradul de colectare și conformare de plată.

„Ministerul Finanțelor propune modificarea Codului de procedură fiscală pentru îmbunătăţirea capacităţii operative a ANAF în prevenirea şi combaterea fenomenelor de neconformare. (...) Menţionăm faptul că modificările Codului de procedură fiscală au făcut obiectul discuţiei ample de luni, 29 iulie 2024, dintre Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş şi reprezentanţii mediului de afaceri, dintre care amintim: Asociaţia Română a Băncilor, Patronatul Antreprenorilor Contabili din România, Camera Consultanţilor Fiscali, CECCAR, ACHAM, Consiliul Investitorilor Români şi Consiliul Investitorilor Străini”, se menţionează în comunicat.

Cele două părți au stabilit un termen de 20 de zile pentru transmiterea de propuneri din partea mediului de afaceri pentru eventuale modificări ale proiectului de act normativ.

„Efectul sinergic al tuturor măsurilor pe care le implementăm pentru a ţine sub control evaziunea fiscală va fi vizibil în contul de execuţie bugetară. Din experienţa noastră, în combaterea evaziunii fiscale şi având în vedere mecanismele pe care le implementăm, am constatat că trebuie să gestionăm problema din mai multe direcţii, pentru a monitoriza şi reveni la normalitate.

Proiectele noastre de digitalizare converg spre obiectivul general de reducere a gap-urilor la diverse categorii de impozite şi taxe. Toate statele care au aplicat astfel de proiecte de digitalizare au obţinut rezultate semnificative. Toate aceste măsuri ne vor ajuta să valorificăm mai bine creanţele bugetare, să reducem cât mai mult sarcina fiscală de pe umerii contribuabililor şi astfel să generăm finanţări consistente pentru asigurarea marilor servicii publice”, subliniază Marcel Boloş, în comunicat.

Eșalonarea la plată în formă simplificată

Conform sursei citate, principalele modificări vizează, printre altele, acordarea eşalonării la plată în formă simplificată, inclusiv pentru obligaţiile fiscale cu reţinere la sursă, în anumite condiţii.

„Se propune ca în categoria obligaţiilor fiscale ce pot face obiectul eşalonării la plată în formă simplificată să fie reincluse cele cu reţinere la sursă. În fapt, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2023 s-a eliminat posibilitatea acordării eşalonării la plată în formă simplificată pentru obligaţiile fiscale cu reţinere la sursă”, se menţionează în comunicat.

Ministerul spune că vor putea fi incluse în eșalonarea de plată în formă simplificată și obligațiile fiscale cu reţinere la sursă, cu condiţia achitării unui procent de cel puţin 15% din cuantumul obligaţiilor bugetare cuprinse în certificatul de atestare fiscală.

„Această măsură are în vedere obţinerea unor rezultate cât mai avantajoase, ţinând seama atât de interesul legitim şi imediat al creditorului, cât şi de drepturile şi obligaţiile debitorului”, precizează sursa citată.

Ministerul Finanţelor face referire la posibilitatea plăţii obligaţiilor fiscale în conturile de venituri bugetare aferente fiecărui tip de obligaţie fiscală.

„Prin modificarea prevederilor legale referitoare la plata obligaţiilor fiscale s-a propus oferirea posibilităţii contribuabililor/plătitorilor de a alege modalitatea de efectuare a viramentelor pentru achitarea obligaţiilor, respectiv în contul unic sau în conturile de venituri bugetare aferente fiecărui tip de obligaţie fiscală”, se arată în document.

Reprezentanţii Ministerului Finanţelor fac referire la stabilirea unor mijloace electronice de comunicare mai facile cu reprezentanţii legali/desemnaţi ai mediului de afaceri, pentru informarea periodică privind situaţia fiscală.

„Se propune ca, în relaţia cu ANAF, contribuabilii/plătitorii înrolaţi în SPV să trimită prin acest sistem, o declaraţie pe propria răspundere a reprezentanţilor legali/desemnaţi ai acestora, semnată cu certificat calificat de către reprezentanţii legali/desemnaţi, prin care declară datele de contactat proprii şi îşi aleg modalitatea de comunicare electronică cu organul fiscal central pentru primirea informaţiilor cu privire la situaţia fiscală a contribuabilului/plătitorului pe care-l reprezintă”, subliniază MF.

De asemenea, prin aceste mijloace de comunicare, reprezentanţii legali/desemnaţi pot să-şi dea acordul pentru transmiterea ordinului de debitare a conturilor bancare, de către organul fiscal, în vederea achitării obligaţiilor fiscale pe care contribuabilii/plătitorii le datorează, potrivit Agerpres.

Totodată, prin manifestarea opţiunii de plată recurentă, contribuabilii/plătitorii sunt de acord, ca la împlinirea termenelor de plată, să fie debitat contul bancar în limita sumelor aferente achitării obligaţiilor fiscale declarate, a ratelor cuprinse în graficele de eşalonare, precum şi a altor obligaţii care reprezintă condiţie de menţinere a valabilităţii înlesnirii la plată acordate.

Simplificarea procedurilor de valorificare a bunurilor sechestrate şi confiscate

Totodată, reprezentanţii Ministerului Finanţelor vorbesc şi despre simplificarea procedurilor de valorificare a bunurilor sechestrate şi confiscate.

„Se propune simplificarea principiilor de valorificare a bunurilor la licitaţie, având drept scop, pe de o parte, flexibilizarea condiţiilor de participare la licitaţie, iar pe de altă parte, crearea cadrului legal pentru efectuarea publicităţii bunurilor prin platforme specializate, precum şi pentru digitalizarea activităţii de organizare a licitaţiilor prin platforma on-line”, se mai spune în comunicat.

În fapt, prin PNRR este finanţat un proiect de dezvoltare a unei platforme de licitaţii electronice, care are în vedere, pe de o parte realizarea unei mediatizări mai facile a bunurilor sechestrate de ANAF, iar pe de altă parte, de valorificare printr-o procedura transparentă şi concurenţială, astfel încât preţul bunurilor valorificate să crească.

Modificările vizează şi măsuri pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar în cazul debitorilor care au înfiinţate popriri asupra conturilor bancare.

Conform sursei citate, se propune micşorarea plafoanelor existente în vigoare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în cazul debitorilor care au înfiinţate popriri asupra disponibilităţilor băneşti, până la emiterea deciziei de ridicare a acesteia, având în vedere gradul scăzut de recuperare a datoriilor, ca urmare a faptului că lichidităţile financiare ale acestora nu se rulează prin conturile bancare.

În acest sens, contribuabilii prevăzuţi la art.1 alin.(1) din Legea nr.70/2015, cu modificările şi completările ulterioare, care au înfiinţate popriri bancare, efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar în următoarele condiţii:

• în cazul debitorului mare contribuabil pentru care s-au înfiinţat popriri pentru obligaţii bugetare al căror cuantum depăşeşte suma de 40.000 lei, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, cu modificările şi completările ulterioare încasează în limita unui plafon zilnic total de 5.000 lei şi efectuează plăţi către acestea în limita unui plafon zilnic total de 5.000 lei;
• în cazul debitorului care are calitatea de contribuabil mijlociu pentru care s-au înfiinţat popriri pentru obligaţii bugetare al căror cuantum depăşeşte suma de 20.000 lei, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, cu modificările şi completările ulterioare, încasează în limita unui plafon zilnic total de 2.500 lei şi efectuează plăţi către acestea în limita unui plafon zilnic total de 2.500 lei;
• în cazul celorlalte categorii de debitori, cu excepţia persoanelor fizice, pentru care s-au înfiinţat popriri pentru obligaţii bugetare al căror cuantum depăşeşte suma de 10.000 lei, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, cu modificările şi completările ulterioare, încasează în limita unui plafon zilnic total de 1.000 lei şi efectuează plăţi către acestea în limita unui plafon zilnic total de 1.000 lei

Totodată, se propune utilizarea de către persoanele fizice a unui număr de identificare digitală, ca o alternativă la CNP, pentru funcţionarea corectă a sistemelor digitale care solicită utilizarea CNP-ului persoanelor fizice. Astfel, o persoană fizică poate alege să îşi dovedească identitatea în relaţia cu organul fiscal, utilizând numărul de identificare digitală în locul CNP-ului.

Proiectul de act normativ este publicat la rubrica Transparenţă decizională.

Citește și: Ministerul Finanțelor, ANAF, ONPCSB și ANRP vor fi reorganizate