Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu readuce în prim-plan una dintre cele mai sensibile artere energetice ale lumii - Strâmtoarea Hormuz.

Deși nu este oficial închisă, acumularea de petroliere la intrările în Golf și avarierea a 3 nave comerciale au generat cea mai serioasă perturbare a comerțului global cu petrol din ultimii ani.

Prin Strâmtoarea Hormuz tranzitează aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare la nivel global, volume semnificative de gaze naturale lichefiate și o parte importantă a exporturilor de îngrășăminte. O mare parte din aceste fluxuri se îndreaptă către Asia, în special către China, principalul cumpărător al țițeiului iranian.

Costuri în creștere și riscuri logistice

Deși traficul maritim nu a fost suspendat formal, riscul militar ridicat și costurile suplimentare ale asigurărilor de război determină operatorii să evite zona. Tarifele de închiriere pentru petrolierele de mare capacitate crescuseră deja înaintea ultimelor atacuri, iar tensiunile actuale adaugă presiune suplimentară asupra lanțurilor logistice.

Un eventual blocaj prelungit ar putea afecta livrările către Asia și Europa, amplificând volatilitatea pe piețele energetice și punând presiune pe prețurile combustibililor.

Prețul petrolului Brent urcă, inflația revine în scenariu

Piețele au reacționat rapid. Cotația petrolului Brent a crescut cu aproape 6%, ajungând în jurul valorii de 77 de dolari pe baril, după ce atinsese temporar 82 de dolari.

De la începutul anului, prețul a avansat cu peste 26%, iar unii analiști discută deja despre posibilitatea testării pragului psihologic de 100 de dolari.

O astfel de evoluție ar putea reaprinde presiunile inflaționiste la nivel global, într-un moment în care marile economii încearcă să consolideze procesul de dezinflație. Creșterea prețului energiei funcționează ca o taxă indirectă pentru consumatori și companii, afectând costurile de producție, transport și bunurile de larg consum.

Reacții prudente pe piețele financiare

Randamentele obligațiunilor americane pe 10 ani au scăzut inițial la minimele ultimelor 11 luni, pe fondul căutării de active sigure, pentru ca ulterior să recupereze o parte din pierderi.

Contractele futures pe dobânzile Fed sugerează o probabilitate mai redusă a unor reduceri agresive de dobândă în perioada următoare, în contextul riscului reaccelerării inflației.

Pe piața valutară, dolarul a înregistrat mișcări moderate, în timp ce bursele asiatice au închis în scădere, companiile aeriene și sectorul bancar fiind printre cele mai afectate. Contractele futures pe acțiuni europene și americane indică, la rândul lor, o deschidere negativă.

OPEC+ și oferta globală

Organizația OPEC+ a decis majorarea producției cu 206.000 de barili pe zi din aprilie, însă această creștere reprezintă doar 0,2% din cererea globală de petrol - insuficientă pentru a compensa un eventual blocaj semnificativ în Strâmtoarea Ormuz.

În lipsa unei detensionări rapide a situației, piețele vor rămâne dependente de evoluțiile militare din regiune. Pentru moment, atenția investitorilor și a traderilor este concentrată pe traficul petrolier din Golf - un indicator cheie pentru stabilitatea energetică globală.

Citește și: Afaceri din Golf, puternic afectate de război