Prețurile petrolului au crescut puternic luni, iar piețele bursiere au scăzut, după ce Iranul și-a intensificat campania militară, lovind cu drone un port petrolier din Emiratele Arabe Unite și atacând o navă sud-coreeană în Strâmtoarea Ormuz.

Potrivit Reuters, contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 6,43 dolari, respectiv 5,9%, ajungând la 114,60 dolari/baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 4%, până la 105,91 dolari/baril.

Evoluțiile au venit după ce președintele SUA, Donald Trump, a declarat în weekend că Marina americană va forța redeschiderea căii navigabile.

Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează în mod normal aproximativ o cincime din petrolul și gazele transportate pe mare la nivel global, este grav perturbată de două luni. Atacurile de luni au amplificat temerile că orice intervenție militară pentru redeschiderea acesteia ar putea declanșa o confruntare mai amplă.

Pe Wall Street, bursele au înregistrat scăderi generalizate: indicele Dow Jones a pierdut 1,03%, S&P 500 a scăzut cu 0,53%, iar Nasdaq Composite cu 0,41%.

„Cu cât prețul petrolului rămâne mai mult timp peste 100 de dolari/baril, cu atât stimulul fiscal rezultat din reducerile de taxe din 2025 se transformă dintr-un sprijin economic într-un amortizor de șoc”, a explicat Brock Weimer, analist de strategie investițională la Edward Jones.

Indicele global MSCI al acțiunilor (fără Japonia) a scăzut, ștergând câștigurile anterioare, în ciuda faptului că bursa sud-coreeană, dominată de companiile tech, închisese cu un avans de peste 5%.

În Europa, producătorii auto germani au tras în jos piețele, după ce Trump a anunțat vineri majorarea tarifelor pentru automobilele și camioanele europene. Indicele paneuropean STOXX 600 a coborât cu 0,99%. Randamentul obligațiunilor germane pe 10 ani a crescut cu 5 puncte de bază, până la 3,08%. Piețele din Londra au fost închise, fiind zi liberă.

Băncile centrale devin mai prudente pe fondul inflației

Creșterea prețului petrolului a alimentat temerile privind inflația și a complicat perspectivele politicii monetare la nivel global.

Piețele nu mai anticipează reduceri de dobândă din partea Rezervei Federale în acest an și au început să ia în calcul chiar majorări atât din partea Banca Centrală Europeană, cât și a Bank of England.

Barclays s-a alăturat altor instituții financiare care estimează că Fed nu va relaxa politica monetară în 2026. Randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani a crescut cu 7,6 puncte de bază, ajungând la 4,454%.

Volatilitate pe piața valutară

Piața valutară a fost, de asemenea, marcată de volatilitate, investitorii urmărind atent eventuale intervenții ale Japoniei pentru susținerea yenului.

Dolarul a scăzut puternic în raport cu moneda japoneză în sesiunea asiatică, pentru ca ulterior să-și revină. Yenul era în scădere cu 0,11%, la 157,25 unități pentru un dolar.

Analiștii consideră că autoritățile de la Tokyo ar fi putut interveni deja săptămâna trecută, cu aproximativ 35 de miliarde de dolari.

„Argumentele pentru o intervenție sunt solide, având în vedere impactul inflaționist al unui yen slab asupra prețurilor de import și rezervele valutare consistente ale Japoniei”, a declarat Roberto Cobo Garcia, șeful strategiei FX G10 la BBVA.

Euro a scăzut cu 0,3%, până la 1,1685 dolari, iar lira sterlină a pierdut 0,34%, ajungând la 1,3526 dolari. Indicele dolarului, care măsoară evoluția monedei americane în raport cu un coș de valute majore, a crescut cu 0,35%, până la 98,50.

Pe piața materiilor prime, aurul spot a scăzut cu 2,22%, până la 4.511,36 dolari uncia.