Purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, Dan Suciu, a spus miercuri, 20 mai, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, că majorarea inflației de la 10,7% la 11%, în următoarea perioadă, reprezintă mai mult un fenomen statistic decât un efect asupra prețurilor.

Banca Naţională a României a revizuit în creştere prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an de la 3,9% la 5,5%, însă a menţinut estimarea pentru sfârşitul lui 2027 la 2,9%.

Reprezentanţii BNR au precizat că aceste prognoze se pot modifica rapid, în funcţie de evoluţiile externe şi de situaţia politică internă.

Banca Centrală a estimat că inflaţia va continua să crească în următoarele luni, chiar până la 11%, după care ar urma să intre pe un trend descendent spre sfârșitul anului.

„Creşterea este una modică, una minoră, de la 10,7, cât e acum, la 11, e, din punctul acesta de vedere, nesemnificativ, sigur, în termeni statistici, înseamnă creştere. În termeni substanţiali, nu aduce mare lucru la nivelul percepţiei populare, deşi există o înţelegere oarecum exagerată a ceea ce înseamnă inflaţie şi creştere de preţuri, pentru că noi ne raportăm la inflaţie anuală, da?

Şi aici avem această cifră relativ mare, 10-11%, dar de la începutul anului avem o inflaţie de 3%, asta este creşterea, de fapt, reală, pe care o simţim, pentru că procentul acela de 10, 11%, pe care îl avem acum la inflaţie anuală, incorporăm, am arătat acest lucru de câteva ori, cel puţin patru puncte procentuale care nu vin din inflaţie propriu-zisă sau din creşteri de preţuri determinate de comercianţi, ci din taxe.

Avem TVA-ul crescut, avem accizele crescute şi avem preţurile la energie crescute. Patru puncte vor dispărea din acest indicator anual odată cu luna iunie, când va fi vârful de inflaţie, şi, din momentul acela, vom vedea o coborâre accentuată a indicelui anual la care ne referim de cele mai multe ori. De aceea spun, este mai mult un fenomen statistic acum, nu sunt elemente de scumpire pe care să le resimţim la modul acut”, a explicat Dan Suciu, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

„Știu că pare contraintuitiv când vedem cifra de 10-11% la inflaţia anuală, dar asta este realitatea. Haideţi să vedem şi inflaţia lunară. Asta a fost luna trecută relativ mare, pentru că am avut preţurile la energie şi la petrol şi benzină, şi anumite elemente din chirie ajustate, şi a atins un 0,8%, dar 0,8% a fost indicele de inflaţie lunară pe care ar trebui să-l resimţim, dacă vreţi, de la o lună la alta.

Ca să scot o frază de încheiere, aş spune că mai degrabă avem o plafonare spre uşoară creştere a inflaţiei în perioada aceasta, la nivel anual de 10-11%, dar la nivel lunar în termeni absolut rezonabili”, a adăugat el.

Factorii care pot schimba cel mai rapid estimările

De asemenea, purtătorul de cuvânt a spus că prognozele BNR s-au tot modificat, pentru că au apărut factori externi, începând de la criza energetică din Golf, „inflaţia Ormuz”, pe care au adus-o preţurile la petrol şi benzină, la motorină şi benzină, până la criza politică internă, care evident că nu poate avea un efect pozitiv asupra a ceea ce se întâmplă în economie.

„Acestea sunt elementele pe care le întrevedem acum, dar, din păcate, trăim într-o situaţie extrem de geopolitică şi externă, dar şi internă interesantă, ca să nu spun foarte agitată şi impredictibilă. Acum trei luni nu anticipam sau acum, nu, trei luni, de la începutul anului, nu anticipam că va fi un război în Golf care va da peste cap preţurile la carburanţi.

Criza politică, sigur, erau tensiuni în coaliţie, dar nu cred că la începutul anului estimam că în luna mai vom avea un guvern interimar. Aceste lucruri pot da peste cap foarte mult prognoza noastră şi schimba foarte mult datele în rău, cred, evident, pe care le estimăm noi”, a explicat Dan Suciu.

Cele mai mari riscuri pentru economia României

Totodată, purtătorul de cuvânt al BNR a spus că, „în mod ciudat”, cel mai mare risc pentru economia României este cel politic.

„Fără ca să intru în această polemică politică legată de cine şi cum va trebui să formeze noul Guvern, e absolut obligatoriu ca noul Guvern să continue păstrarea unor linii care s-au conturat până acum legate de stabilitatea bugetului, de consolidarea bugetară, fiscal-bugetară.

Este absolut obligatoriu, pentru că, o dată, inflaţia depinde de deficitul bugetar, cu cât e un deficit mai mare, cu atât riscurile legate de inflaţie sunt mai mari, şi nu numai atât, în bună parte, funcţionarea economiei noastre, inclusiv în ceea ce înseamnă termenii bugetari, de exemplu salarii şi pensii, depinde foarte mult de împrumuturile pe care statul român le face.

Sigur că poate să le facă, nu vorbim de o încetare de plăţi, să nu fim înţeleşi greşit, dar una e să te împrumuţi cu 6-7%, cât ne împrumutăm acum, se poate şi mult mai rău, şi alta e să te împrumuţi mult mai ieftin.

Ne împrumutăm cu aproape un miliard de euro pe lună ca să ne susţinem plăţile curente şi să avem relativ suficienţi bani şi pentru anumite investiţii, iar dependenţa aceasta de împrumuturile externe este un fapt pe care nu putem să-l negăm şi pe care trebuie să-l gestionăm, nu putem altfel decât printr-un Guvern cu funcţii complete, deci un Guvern cu atribuţii complete şi care să păstreze o coerenţă în ceea ce înseamnă restructurarea fiscal-bugetară”, a spus Dan Suciu.

Citește și: Purtătorul de cuvânt al BNR: Cursul valutar și-a găsit un nou nivel de relativă stabilitate