Schimbarea procedurii de insolvență a persoanelor fizice prin scăderea la zece salarii minime a pragului de la care acestea pot construi un plan clar pentru rambursarea debitelor a fost propusă de Ministerul Economiei. Proiectul de lege a intrat în procedura de avizare.

„Există situaţii obiective şi neprevăzute în care datoriile scapă de sub control. În astfel de cazuri, oamenii au nevoie de o şansă să îşi revină, iar statul trebuie să ofere soluţii corecte, nu uşi închise sau blocaje administrative.

De aceea, am pus în transparenţă un proiect de lege care îmbunătăţeşte procedura de insolvenţă a persoanelor fizice şi o face mai accesibilă pentru cei care au nevoie de ea”, a scris ministrul Economiei, Irineu Darău, joi, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook.

„Protejăm locuinţa familiei”

Ministrul a precizat că acest proiect propune reducerea pragului de acces de la 15 la 10 salarii minime, „astfel încât mai mulţi oameni aflaţi în dificultate reală să poată intra în această procedură”.

„Protejăm locuinţa familiei, dacă este singura şi respectă standardele legale, astfel încât oamenii să nu fie scoşi din propria casă. În acelaşi timp, le oferim acces şi celor care îşi pot plăti datoriile, dar au nevoie de timp şi de un plan clar de rambursare.

În felul acesta, procedura devine funcţională, datoriile devin gestionabile, iar oamenii au o şansă corectă să îşi revină, fără să piardă tot ce au. Nu vorbim despre a scăpa de obligaţii, ci despre a le face gestionabile şi a asigura un sistem care îi ajută pe cei de bună-credinţă să meargă mai departe”, a menţionat Irineu Darău.

Ministrul Economiei a precizat că proiectul se află în etapa de avizare şi consultare publică, după care va ajunge pe masa Guvernului.

Condițiile pentru persoanele fizice care vor să deschidă procedura de insolvență

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) preciza, pe 30 martie, că persoanele fizice aflate în dificultate financiară pot apela la procedura de insolvenţă reglementată de Legea nr. 151/2015, care oferă posibilitatea restructurării sau ştergerii datoriilor şi suspendării executărilor silite.

Pentru deschiderea procedurii de insolvenţă, debitorii persoane fizice trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: Notificarea prealabilă a creditorilor cu cel puţin 30 de zile înainte de depunerea cererii; prezentarea dovezilor privind veniturile sau lipsa acestora, precum şi a situaţiei profesionale; anexarea documentelor care atestă veniturile realizate în ultimii trei ani şi estimările pentru următorii trei ani.

De asemenea, persoanele fizice trebuie să depună documentele fiscale, cazierul judiciar şi fiscal, precum şi raportul de la Biroul de Credit. În plus, acestea au nevoie de prezentarea unei propuneri de plan de rambursare, acolo unde este cazul, iar în anumite situaţii, de anexarea extrasului din Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale.

Trei tipuri de proceduri de insolvenţă

Conform sursei citate, Legea 151/2015 reglementează trei tipuri de proceduri de insolvenţă, potrivit Agerpres.

Una dintre acestea este „Procedura pe bază de plan de rambursare a datoriilor”, care se adresează debitorilor ale căror datorii sunt egale sau depăşesc 15 salarii minime brute pe economie (60.750 lei).

„Aceasta presupune achitarea a cel puţin jumătate din datorii, pe o perioadă de maximum 60 de luni, în baza unui plan aprobat de creditori. Printre beneficii se numără suspendarea executărilor silite şi a dobânzilor, precum şi posibilitatea ştergerii parţiale a datoriilor la finalul procedurii”, arată comunicatul.

Pe listă se mai află „Procedura simplificată de insolvenţă”, care este destinată pensionarilor sau persoanelor cu capacitate de muncă redusă, ale căror datorii nu depăşesc 10 salarii minime brute (40.500 lei) şi care nu deţin bunuri sau venituri urmăribile. „După o perioadă de supraveghere de 3 ani, debitorii pot beneficia de ştergerea integrală a datoriilor”, se mai arată în document.

Potrivit sursei citate, mai există „Procedura judiciară prin lichidare de active”, care se aplică debitorilor cu datorii de peste 60.750 lei, care nu pot acoperi cel puţin jumătate din acestea în cinci ani.

Citește și: Eurostat: Rata șomajului în România a fost ușor peste media din Uniunea Europeană, în februarie