Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNSAS) a anunţat sâmbătă că respinge acuzațiile lansate recent în spațiul public cu privire la faptul că unii manageri de spitale publice ar impune unele norme minime sau maxime de internări.

„În contextul comunicărilor recente privind necesitatea limitării internărilor în unele unităţi sanitare, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate face următoarele precizări: situaţia actuală are un caracter temporar, fiind determinată în principal de adoptarea cu întârziere a bugetului pentru anul 2026, precum şi de introducerea, prin legea bugetului, a unor limite lunare de cheltuieli”, a transmis instituția.

CNAS a precizat că a susţinut constant şi susţine în continuare că aplicarea unor plafoane lunare rigide în domeniul sănătăţii este inadecvată, pentru că nevoia de servicii medicale nu poate fi planificată administrativ; pacienţii nu se îmbolnăvesc conform unui calendar bugetar; iar acordarea îngrijirilor medicale nu poate fi amânată fără riscuri pentru sănătatea populaţiei.

De asemenea, CNAS a subliniat că bugetul pe care îl are alocat pentru anul 2026 este unul „relativ adecvat”, asigurând resurse financiare suficiente pentru toate domeniile de asistenţă medicală, inclusiv - şi în mod special - pentru sectorul spitalicesc, potrivit Agerpres.

CNAS: Este necesară o reformă a modelului de finanţare pentru spitale

În plus, CNAS a precizat că, deşi spitalele beneficiază de cea mai mare alocare bugetară (aproximativ 34 miliarde lei), este necesară o reformă a modelului de finanţare, în sensul: Aplicării principiului „banii urmează pacientul”; orientării finanţării către servicii medicale efectiv realizate; eliminării situaţiilor de finanţare a ineficienţei sau a inactivităţii.

„Rolul CNAS este de a deconta servicii medicale, nu de a susţine direct structuri de cost fixe, precum salariile, în absenţa activităţii medicale corespunzătoare. De asemenea, CNAS semnalează necesitatea creşterii eficienţei utilizării fondurilor publice şi a reducerii risipei, în special în domeniul achiziţiilor publice.

Analizele preliminare indică diferenţe semnificative între spitale comparabile (ca profil şi complexitate), în ceea ce priveşte: indicatorii de activitate; performanţa financiară; costurile aferente serviciilor medicale”, a explicat CNSAS.

Pe de altă parte, instituţia a anunțat că dezavuează anumite practici semnalate recent în spaţiul public, precum impunerea de către unii manageri de spitale publice a unor „norme minime sau maxime” de internări pentru medici, iar aceste practici „sunt în atenţia corpului de control al CNAS”.

Citește și: Raport ESMO: România este subreprezentată în studiile clinice oncologice, în ciuda ratei mari a mortalității din cauza cancerului