Specialiștii Institutului de Sănătate Publică (INSP) atrag atenția asupra riscului de folosire incorectă a antibioticelor, care pot face ca infecțiile obișnuite să devină dificil sau chiar imposibil de tratat, ducând la riscul de răspândire a bolii, dezvoltarea de forme severe sau chiar deces.

Rezistenţa la antimicrobiene este o ameninţare „critică” pentru sănătatea tuturor persoanelor, cauzând anual, la nivel global, aproximativ 1,3 milioane de decese şi contribuind la alte 5 milioane de decese, a precizat INSP.

Aproximativ 35.000 de persoane mor anual în Uniunea Europeană din cauza infecțiilor cauzate de bacterii rezistente la antibiotice, arată institutul.

Consecințe grave

Medicii atrag atenția asupra unor consecințe grave sociale, economie și de sănătate a populației dacă nu sunt luate urgent acțiuni de abordare a rezistenței la antimicrobiene.

Astfel, infecţiile pot deveni dificil sau imposibil de tratat cu antibiotice sau alte antimicrobiene, provocând boli de lungă durată sau deces.

„Procedurile chirurgicale realizate uzual şi tratamentele pentru cancer ar fi grav afectate, fără disponibilitatea unor antimicrobiene eficiente pentru a preveni şi trata infecţiile, iar spitalele s-ar putea confrunta cu o creştere a numărului de pacienţi cu infecţii greu de tratat, punând presiune asupra resurselor şi crescând cererea de îngrijire specializată”, a completat INSP.

Creşterea duratei de spitalizare, a costurilor de asistenţă medicală şi scăderea productivităţii din cauza bolii sau a unui eventual deces prematur ar putea duce la un impact economic semnificativ asupra indivizilor, familiilor şi societăţii, a mai indicat Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Potrivit acestuia, obiectivul asumat de România pentru 2030 este de a reduce consumul uman de antibiotice cu 27%.

„Printre măsurile care contribuie la utilizarea raţională a antibioticelor se află eliberarea acestor medicamente numai în baza unei prescripţii medicale, pentru situaţii în care utilizarea antibioticelor aduce beneficii. C

onform Ordinului nr. 63 din 2024 al Ministrului Sănătăţii, eliberarea antibioticelor fără prescipţie medicală se poate face în cazul unor situaţii de urgenţă, cu respectarea cantităţii maxime aferente unei doze de urgenţă, calculată în acord cu modul de administrare a produsului şi se poate face doar o singură dată în cursul unui tratament, în baza unei declaraţii pe proprie răspundere completată de pacient/aparţinător în farmacie. Pacientul trebuie să se prezinte ulterior la medic pentru a obţine o prescripţie adaptată afecţiunii sale”, au amintit specialiştii INSP.

Citește și: Ce este rezistența antimicrobiană. Excesul de antibiotice ucide anual milioane de oameni