Premieră medicală: ADN din piele umană, fertilizat pentru a crea un embrion
Tehnica ar putea trata infertilitatea cauzată de vârstă sau boală, folosind aproape orice celulă din corp ca punct de plecare pentru viață.
Articol de Matei Pavel, Publicat: 01 Octombrie 2025, 06:26 • Actualizat: 01 Octombrie 2025, 06:41
Oamenii de știință din SUA au reușit, pentru prima dată, să creeze embrioni umani aflați în stadiu incipient, prin manipularea ADN-ului extras din celule ale pielii și fertilizarea acestuia cu spermă.
Tehnica ar putea trata infertilitatea cauzată de vârstă sau boală, folosind aproape orice celulă din corp ca punct de plecare pentru viață, relatează BBC.
Mai mult, ar putea permite chiar și cuplurilor de același sex să aibă un copil înrudit genetic.
Metoda necesită însă perfecționare majoră – un proces care ar putea dura un deceniu – înainte de a fi luată în calcul pentru utilizare într-o clinică de fertilitate.
Experții consideră descoperirea impresionantă, dar subliniază că este nevoie de o dezbatere publică deschisă despre ceea ce știința face posibil.
Cum funcționează tehnica
Echipa de la Oregon Health and Science University a extras nucleul – unde se află codul genetic complet – dintr-o celulă de piele și l-a introdus într-un ovul donat, căruia i-au fost eliminate instrucțiunile genetice.
Procesul seamănă cu cel folosit în 1996 pentru clonarea oii Dolly, primul mamifer clonat.
Pentru ca ovulul să poată fi fertilizat, cercetătorii l-au determinat să își elimine jumătate din cromozomi, într-un proces denumit „mitomeioză” (o combinație între mitoză și meioză).
Publicat în Nature Communications, studiul a arătat că au fost create 82 de ovule funcționale. Acestea au fost fertilizate cu spermă, iar unele au ajuns la primele stadii ale dezvoltării embrionare, dar niciun embrion nu a depășit stadiul de șase zile.
„Am realizat ceva ce se credea imposibil”, a spus profesorul Shoukhrat Mitalipov, director al centrului pentru terapie celulară și genetică embrionară al universității.
Limitări și provocări
Ovulul elimină cromozomii în mod aleatoriu, ceea ce poate duce la absența sau dublarea unora.
Rata de succes este redusă (aproximativ 9%).
Cromozomii nu trec prin procesul natural de recombinare genetică („crossing over”).
Profesorul Mitalipov a declarat: „Trebuie să perfecționăm metoda. Cred că viitorul merge în această direcție, pentru că tot mai mulți pacienți nu pot avea copii.”
Implicații
Această tehnologie face parte dintr-un domeniu emergent numit gametogeneză in vitro, care urmărește crearea de spermă și ovule în afara corpului.
Totodată, poate ajuta femei în vârstă care nu mai au ovule viabile, bărbați cu producție scăzută de spermă și persoane infertile în urma tratamentelor oncologice.
Metoda ar putea rescrie regulile parentalității: nu trebuie să folosească doar celulele unei femei, ci și ale unui bărbat – deschizând calea ca doi parteneri de același sex să aibă copii genetic înrudiți cu amândoi.
Prof. Paula Amato, de la OHSU, a declarat: „Pe lângă faptul că oferă speranță pentru milioane de oameni infertili, această metodă ar permite și cuplurilor de același sex să aibă un copil genetic legat de ambii parteneri.”
„Cercetarea este importantă și impresionantă, dar necesită un dialog public deschis și o guvernanță solidă pentru a construi încredere”, a declarat prof. Roger Sturmey (Universitatea Hull).
„Capacitatea de a genera noi ovule ar fi un progres major. Există preocupări serioase legate de siguranță, dar acesta este un pas spre a ajuta multe femei să aibă propriii copii genetici”, a completat prof. Richard Anderson (Universitatea din Edinburgh).













