Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horaţiu Moldovan, a spus, vineri, 19 septembrie, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, că se așteaptă ca în următorul an, pacienții din România să poată beneficia de cele 190 de medicamente pentru boli grave și rare, ce în prezent stau „la semafor”.

„În orice ţară există aceste mecanisme de protecţie socială. Deci ne aşteptăm că în următoarea perioadă, în următorul an, situaţia să se echilibreze, iar pacienţii să poată să beneficeze nu doar de medicamentele care sunt acum în compensare, în rambursare, dar să poată să beneficieze şi de cele aproximativ 190 de medicamente care stau în momentul acesta, cu ghilemele de rigoare, la semafor, în sensul în care ele sunt aprobate a fi utilizate în România, dar aşteaptă intrarea pe lista de compensate.

De ce aşteaptă? Pentru că nu există în momentul de faţă spaţiu bugetar, adică nu există bani în România, în bugetul Casei de Asigurări de Sănătate, astfel încât să fie aprobate şi aceste medicamente şi menţionez faptul că ele sunt de cele mai multe ori medicamente pentru boli grave, medicamente pentru boli oncologice, medicamente pentru boli rare”, a spus președintele CNAS, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

De asemenea, Horaţiu Moldovan a subliniat faptul că bolile rare nu sunt atât de rare, în contextul în care statisticile arată că România are aproximativ un milion de pacienţi cu boli rare. Dintre aceștia, aproape 10.000 sunt în momentul de faţă în programele de sănătate.

„Medicamentele sunt foarte scumpe pentru aceste boli, în care salvează viaţa, aşadar, trebuie să facem tot ceea ce este necesar - şi mă refer aici din perspectiva statului român - astfel încât să asigure accesul rapid, real, la aceste medicamente care stau în momentul de faţă în aşteptare pentru pacienţii cu boli grave, pentru pacienţii cu unică alternativă terapeutică”, a adăugat președintele CNAS.

„Cel mai important program din perspectivă bugetară este programul de oncologie”

Totodată, președintele CNAS a spus că bugetul a ajuns în momentul de faţă în acest an la 14 miliarde de lei, iar cel mai important program din perspectivă bugetară este cel de oncologie, de peste 8 - 9 miliarde de lei.

„Programele naţionale de sănătate reprezintă un mecanism viu care se updatează de la an la an în funcţie de nevoile reale care rezultă din urma analizelor pe care le facem pe baza indicatorilor raportaţi de către unităţile sanitare care derulează aceste programe de sănătate.

Pentru că numărul pacienţilor incluşi în programele naţionale de sănătate creşte de la an la an, pentru că numărul medicamentelor, materialelor sanitare de care beneficiază pacienţii, diversitatea acestora creşte de la an la an, bugetul a ajuns în momentul de faţă în acest an la 14 miliarde de lei.

Cel mai important program din perspectivă bugetară este programul de oncologie, peste 8-9 miliarde de lei, după care programul de diabet, programul de dializă sunt de departe cele mai mari consumatoare, pentru că aici avem cei mai mulţi pacienți şi aici avem medicamentele şi materialele cele mai scumpe.

Şi da, urmărim în permanenţă modul în care se derulează şi intervenim cu ajustări în sensul includerii diverselor materiale sau medicamente care apar sau noi recomandări sau noi testări genetice care apar pe piaţă, să spunem, şi vrem ca pacienţii să beneficieze de toate acestea”, a spus președintele CNAS.

„Acesta este unul dintre dezideratele importante ale Casei de Asigurări de Sănătate, ale gestionării bugetului Casei de Asigurări de Sănătate, CNAS-ul este principalul reprezentant al asiguratului. Tot ceea ce facem noi, din punct de vedere administrativ, se rezumă la reprezentarea asiguraţilor. Desigur, orice sistem de sănătate are un buget, mai mic sau mai mare în funcţie de posibilităţile ţării respective, de fapt, în funcţie de contribuţiile pe care persoanele dintr-o anumită ţară, contributorii le au la bugetul de sănătate.

Ştiţi că în România, până nu demult, până când s-a aprobat primul pachet cu măsuri de eficientizare a cheltuielilor statului, exista un număr de şase milioane de contributori la bugetul Casei de Asigurări de Sănătate şi erau aproape 17 milioane de beneficiari. Iar procentul de 10% probabil nu era suficient, adică cu siguranţă s-a dovedit a fi insuficientă suma colectată, astfel încât să acopere nevoile reale de servicii.

Tocmai de aceea eu am tras acest semnal de alarmă încă de când am venit la Casa de Asigurări de Sănătate şi am menţionat faptul că bugetul Casei de Asigurări de Sănătate, respectiv sustenabilitatea acestuia era la marginea prăpastiei.

În momentul de faţă, balanţa s-a echilibrat, dar efectele le vom vedea într-un an de zile, pentru că în momentul de faţă avem aproape 11 milioane de contributori şi tot 17 milioane, deci doar 6-7 milioane sunt cei care în momentul de faţă nu plătesc. Şi eu cred că lucrul acesta şi sper că va rămâne în continuare aşa, pentru că este vorba despre copii, studenţi ş.a.m.d.”, a spus președintele CNAS.

Citește și: Președintele CNAS, despre modul în care poate fi obținută calitatea de coasigurat: „Este o procedură rapidă”