Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) solicită integrarea şi finanţarea serviciilor de navigare a pacienţilor în traseele oncologice.

Aproape unul din decesele prin cancer din România este provocat de cancerul pulmonar, care rămâne principala cauză de mortalitate oncologică.

FABC le cere autorităţilor din Sănătate, societăţilor medicale relevante, furnizorilor de servicii medicale şi organizaţiilor de pacienţi să iniţieze un cadru de lucru comun. Acesta ar urma să definească rolurile şi competenţele navigatorilor şi relaţia lor cu echipa medicală, să integreze serviciile de navigare în traseele existente, de la suspiciune şi diagnostic până la tratament şi monitorizare, şi să identifice mecanisme sustenabile de finanţare şi decontare.

„Boala ucide mai mulţi români decât cancerul colorectal şi cancerul de sân la un loc. Una dintre principalele probleme este diagnosticarea în stadii avansate (stadiile III-IV), unde ratele de supravieţuire la 5 ani scad dramatic comparativ cu stadiile incipiente (stadiul I), de la 65% la 5%. De aceea, provocarea nu este doar existenţa investigaţiilor şi tratamentelor, ci capacitatea pacientului de a ajunge la serviciul potrivit, în locul potrivit şi la momentul potrivit”, afirmă FABC într-un comunicat remis presei.

Potrivit FABC, evaluarea medicală promptă este importantă, inclusiv pentru persoanele care nu fumează, iar medicul de familie are un rol esenţial în identificarea semnelor de alarmă şi orientarea pacientului către investigaţii şi specialişti.

Conform CNAS, inclusiv persoanele neasigurate pot beneficia de servicii pentru depistarea şi confirmarea unei suspiciuni oncologice, decontate prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Românii îşi pot evalua riscul de cancer pulmonar printr-un test gratuit pe platforma grijadeplamani.ro.

„Fiecare etapă neclară înseamnă timp pierdut”

Reprezentanţii FABC susţin că existenţa unui serviciu sau a dreptului la decontarea acestuia nu înseamnă automat că pacientul ştie unde trebuie să meargă, în ce ordine, cu ce documente şi către cine să se îndrepte pentru următoarea etapă. În opinia lor, navigarea pacienţilor este un serviciu de sprijin coordonat, care facilitează programările, comunicarea între servicii, orientarea în sistem şi identificarea resurselor disponibile.

„Nu este suficient să spunem că investigaţiile şi tratamentele sunt disponibile dacă pacientul trebuie să descopere singur unde să meargă, pe cine să sune şi cum să depăşească întârzierile. Pentru un pacient care tocmai a primit o suspiciune sau un diagnostic de cancer, fiecare etapă neclară înseamnă timp pierdut, incertitudine, presiune suplimentară şi chiar, în unele cazuri, progresia bolii.

Problema coordonării traseului oncologic este deja documentată, iar nevoia navigatorilor de pacienţi este recunoscută inclusiv în Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului. Nu mai discutăm, aşadar, dacă navigarea este necesară, ci cum o transformăm într-un serviciu efectiv, accesibil pacienţilor. Cerem ca navigarea pacienţilor să fie recunoscută, integrată în traseele oncologice şi susţinută prin mecanisme clare de finanţare. Niciun pacient cu un diagnostic de cancer nu ar trebui lăsat singur în faţa sistemului”, a declarat Cezar Irimia, preşedintele FABC.

Citește și: Ministrul Sănătății: Criza financiară din sistemul de sănătate s-a diminuat semnificativ