Două boli prezente până acum în special în ţările tropicale şi subtropicale ar putea deveni endemice în Europa din cauza încălzirii globale, potrivit unui studiu publicat, joi, 15 mai, în revista Lancet Planetary Health.

În prezent, 4 miliarde de persoane din 129 de ţări sunt expuse la riscul potenţial de a contracta febra denga sau chikungunya, două boli ai căror vectori principali sunt Aedes aegypti (ţânţarul-febrei-galbene) şi Aedes albopictus (ţânţarul-tigru-asiatic).

Conform studiului, extinderea spre nord a zonei marcate de prezenţa ţânţarului-tigru este favorizată de creșterea temperaturilor. Cercetătorii au explicat că viteza de multiplicare a virusului în insectă creşte sub efectul temperaturii.

Studiul publicat joi analizează, pentru prima dată, legăturile dintre riscul de epidemii de febra denga şi de chikungunya în Europa şi numeroşi factori din ultimii 35 de ani, precum clima, mediul înconjurător, condiţiile de viaţă socio-economice, demografia şi datele entomologice, potrivit Agerpres.

Finanţat de programul european Horizon pentru cercetare şi inovaţie, acest studiu exploatează datele furnizate de Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul bolilor (ECDC) şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), precum şi cercetările ce au vizat prezenţa ţânţarului-tigru în Europa, de la sosirea lui în 1990 şi până în 2024.

Dacă primul focar de boală a avut nevoie de peste 25 de ani pentru a apărea în Europa, frecvenţa şi amploarea epidemiilor de febra denga şi de chikungunya au crescut constant după anul 2010.

Astfel, doar în anul 2024, 304 de cazuri de febră denga au fost repertorizate, depăşind cele 275 de cazuri recenzate în toţi cei 15 ani precedenţi. Iar focare autohtone au fost identificate în patru ţări: Italia, Croaţia, Franţa şi Spania.

Cvasitotalitatea cazurilor (95%) au survenit între lunile iulie şi septembrie şi trei sferturi din ele erau localizate în zone urbane sau semiurbane, iar restul (un sfert) în zone rurale.

Riscul va fi de cinci ori mai mare în anul 2060

Autorii studiului au precizat că, de acum înainte, în zonele în care ţânţarul-tigru s-a stabilit deja, ar putea să treacă un singur an între două epidemii de febra denga sau de chikungunya, „probabil din cauza unei evoluţii a condiţiilor climatice”, iar această recurenţă „este consolidată de frecvenţa deplasărilor umane”.

Studiul mai arată că zonele în care cheltuielile medicale pe cap de locuitor sunt mai ridicate sunt în acelaşi timp zonele pentru care a fost calculat un risc mai mare de epidemie, sugerând că numărul de cazuri este mai bine detectat acolo unde monitorizarea a fost consolidată - şi, în sens contrar, o subdetectare este aşteptată în zonele mai puţin prospere.

Cercetarea arată mai ales că fiecare creştere cu un grad Celsius a temperaturii estivale creşte riscul de epidemie. Astfel, verile cu temperaturi foarte ridicate „îl amplifică în mod considerabil”, potrivit autorilor studiului.

Aceste tendinţe sugerează că „temperatura rămâne un factor important al riscurilor de epidemii viitoare, în special în condiţiile unor scenarii climatice extreme”, şi că „în toată Uniunea Europeană, aceste maladii tind să devină endemice”.

Potrivit prognozelor efectuate în cadrul noului studiu, în anii 2060, riscul epidemiologic ar putea fi de cinci ori mai mare decât în perioada 1990-2024.

Descoperirea pledează pentru necesitatea unei protejări mai bune a populaţiilor împotriva acestor boli, mai ales prin supravegherea cazurilor importate şi prin înfiinţarea unor sisteme de alertă.

Pe de altă parte, autorii studiului au avertizat că cercetarea are și anumite limite. De exemplu, circulaţia bolilor transmise de ţânţari în zonele în care ele nu sunt endemice ar putea fi subestimată, deoarece cazurile, adeseori asimptomatice, nu sunt înregistrate în astfel de state.

Mai mult, monitorizarea variază de la o regiune la alta sau de la o ţară la alta, ceea ce ar putea duce la o supraestimare a prevalenţei acestor boli, de exemplu în Franţa, unde această monitorizare este consolidată şi este adeseori comparată cu cele din alte ţări.

Citește și: OMS: Starea de sănătate, influențată considerabil de inegalitățile sociale