Studiu: Oamenii îmbătrânesc cel mai mult atunci când împlinesc două vârste
Cercetările au sugerat că un vârf ulterior al îmbătrânirii ar putea apărea în jurul vârstei de 78 de ani, însă ultimul studiu nu a putut confirma acest lucru, pentru că cei mai în vârstă participanți aveau 75 de ani.
![Studiu: Oamenii îmbătrânesc cel mai mult atunci când împlinesc două vârste](https://www.radioromania.ro/img.php?u=https%3A%2F%2Fwww.radioromania.ro%2Fuploads%2Fmodules%2Fnews%2F0%2F2024%2F8%2F15%2F31658%2F17237214556980080e.jpg&w=960&h=540&c=1)
Articol de Ana-Maria Anitoiu, Publicat: 15 August 2024, 14:32 • Actualizat: 15 August 2024, 15:19
Un nou studiu arată că oamenii îmbătrânesc considerabil atunci când împlinesc două vârste. Cercetătorii au dezvăluit care sunt acestea.
Descoperirile ar putea explica de ce la anumite vârste apar vârfuri în anumite probleme de sănătate, inclusiv probleme musculo-scheletice și boli cardiovasculare.
Care sunt cele două vârste la care oamenii îmbătrânesc cel mai mult
Potrivit cercetătorilor care s-au ocupat de acest studiu, oamenii îmbătrânesc cel mai mult în jurul vârstei de 44 de ani și din nou la 60 de ani.
„Nu ne schimbăm doar treptat de-a lungul timpului. Există unele schimbări cu adevărat dramatice. Se pare că mijlocul anilor 40 este o perioadă de schimbări dramatice, la fel ca și începutul anilor 60.
Acest lucru este valabil indiferent de clasa de molecule la care vă uitați.”, a declarat autorul principal al studiului, profesorul Michael Snyder, genetician și director al Centrului pentru Genomică și Medicină Personalizată de la Universitatea Stanford.
Cercetarea a urmărit 108 voluntari cu vârste cuprinse între 25 și 75 de ani. Cercetătorii au evaluat 135.000 de molecule diferite (ARN, proteine și metaboliți) și microbi (bacteriile, virușii și ciupercile care trăiesc în intestinele și pe pielea participanților).
Abundența majorității moleculelor și microbilor nu s-a schimbat într-un mod gradual, cronologic. Atunci când oamenii de știință au căutat grupurile de molecule cu cele mai mari schimbări, au constatat că aceste transformări tindeau să apară atunci când oamenii aveau între 40 și 60 de ani.
Vârful de îmbătrânire de la mijlocul anilor 40 a fost neașteptat și, inițial, s-a presupus că este rezultatul schimbărilor perimenopauzale la femei, care distorsionează rezultatele pentru întregul grup. Însă, datele au arătat că schimbări similare au avut loc și la bărbații de 40 de ani.
„Acest lucru sugerează că, deși menopauza sau perimenopauza pot contribui la schimbările observate la femeile aflate la mijlocul vârstei de 40 de ani,
există probabil alți factori mai semnificativi care influențează aceste schimbări atât la bărbați, cât și la femei”, a declarat doctorul Xiaotao Shen, fost cercetător postdoctoral la Stanford Medical School și primul autor al studiului, care se află acum la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore, potrivit The Guardian.
Primul val de modificări a inclus molecule legate de bolile cardiovasculare și capacitatea de a metaboliza cafeina, alcoolul și lipidele.
Cel de-al doilea val de modificări a inclus molecule implicate în reglarea imunității, metabolismul carbohidraților și funcția renală. Moleculele legate de îmbătrânirea pielii și a mușchilor s-au modificat la ambele momente.
Anterior, cercetările au sugerat că un vârf ulterior al îmbătrânirii ar putea apărea în jurul vârstei de 78 de ani, însă ultimul studiu nu a putut confirma acest lucru, pentru că cei mai în vârstă participanți aveau 75 de ani.
Modelul se potrivește cu dovezile anterioare conform cărora riscul multor boli legate de vârstă nu crește progresiv, riscul de Alzheimer și de boli cardiovasculare prezentând o creștere abruptă după 60 de ani.
În plus, este posibil ca unele dintre schimbări să fie legate de stilul de viață sau de factori comportamentali. De exemplu, modificarea metabolismului alcoolului ar putea rezulta dintr-o creștere a consumului la mijlocul anilor 40, care poate fi o perioadă stresantă a vieții.
Autorii au subliniat că descoperirile lor ar putea ajuta la stabilirea unor măsuri pe care le-ar putea lua toată lumea, cum ar fi creșterea exercițiului în timpul perioadelor de pierdere musculară mai rapidă. „Cred cu tărie că ar trebui să încercăm să ne ajustăm stilul de viață în timp ce suntem încă sănătoși”, a spus Snyder.
Citește și: Femeile își sacrifică de 5 ori mai mult timp decât bărbații pentru treburile casnice