O substanță prezentă în multe dintre produsele pe care le folosim zilnic, ale cărei particule microscopice ajung în organism prin alimente, aer și praf, ar fi contribuit la aproape 2 milioane de nașteri premature la nivel mondial.

Toxina di-2-etilhexil ftalat (DEHP) se regăsește în cosmetice, detergenți, repelente pentru insecte și alte produse de uz casnic. În trecut, aceasta a fost asociată cu cancerul, bolile cardiovasculare și infertilitatea, printre alte probleme de sănătate, amintește Euronews.

Un nou studiu, realizat de cercetători de la NYU Langone Health și axat pe nașterile premature, a stabilit o legătură între acest aditiv și nașterile timpurii. Deși cauzele medicale ale prematurității sunt bine cunoscute, rolul expunerii la factori de mediu a fost mai dificil de evaluat până acum.

„Jucăm un joc periculos de tip «Whac-A-Mole» cu substanțele chimice periculoase”, a declarat Leonardo Trasande, autorul principal al studiului și profesor de pediatrie la NYU Grossman School of Medicine.

Cercetătorii estimează că, în 2018, DEHP a contribuit la aproximativ 1,97 milioane de nașteri premature și a fost asociat cu circa 74.000 de decese infantile la nivel global.

Cum pot ftalații provoca nașteri premature

Oamenii de știință consideră că ftalații precum DEHP pot crește riscul de naștere prematură prin perturbarea hormonilor care reglează sarcina. Acest lucru poate declanșa inflamații și stres la nivelul placentei sau poate afecta funcționarea acesteia, ducând la declanșarea prematură a travaliului.

Deși mecanismele exacte sunt încă studiate, aceste substanțe sunt recunoscute pe scară largă ca perturbatori endocrini, capabili să interfereze cu dezvoltarea fătului.

Nașterea prematură rămâne una dintre principalele cauze ale mortalității infantile și ale dizabilităților pe termen lung.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, copiii născuți înainte de 37 de săptămâni de sarcină au un risc mai mare de a se confrunta cu dificultăți de învățare și dezvoltare pe tot parcursul vieții.

Expunerea la DEHP, mai ridicată în anumite regiuni

Deși cercetări anterioare au asociat expunerea la ftalați cu nașterile premature, majoritatea dovezilor proveneau din studii de mică amploare sau regionale. Analiza este prima care estimează impactul la nivel global, combinând date despre expunere și efecte asupra sănătății din peste 200 de țări.

Impactul nu este distribuit uniform. Studiul arată că Orientul Mijlociu și Asia de Sud suportă mai mult de jumătate din povara globală asociată expunerii la DEHP, unde industrializarea rapidă și utilizarea crescută a plasticului duc la niveluri mai mari de expunere.

În Africa, situația este și mai gravă: deși sunt raportate mai puține cazuri, riscul de deces în rândul nou-născuților este mai ridicat, reflectând accesul limitat la servicii medicale.

Cercetătorii spun că acest fenomen creează un „dublu dezavantaj”, în care riscurile de mediu ridicate se suprapun peste sisteme de sănătate fragile, amplificând impactul în regiunile deja vulnerabile.

Ce nu arată studiul

Dincolo de riscurile pentru sănătate, studiul ridică întrebări și despre modul în care sunt reglementate substanțele chimice. Ftalații sunt adesea reglementați individual, însă analiza sugerează că substanțele alternative ar putea prezenta riscuri similare, creând un ciclu de înlocuire, nu o soluție reală.

Cercetătorii au identificat, de exemplu, că DiNP, un înlocuitor frecvent pentru DEHP, ar putea avea efecte similare, ceea ce ridică îngrijorări privind substituirea unei substanțe nocive cu alta.

„Jucăm un joc periculos de tip «Whac-A-Mole» cu substanțele chimice periculoase, iar aceste rezultate evidențiază necesitatea urgentă a unei reglementări mai stricte, la nivel de clasă, a aditivilor din plastic, pentru a evita repetarea acelorași greșeli”, a declarat Leonardo Trasande.

Autorii studiului avertizează că rezultatele nu stabilesc o relație directă de cauzalitate, ci se bazează pe modele care combină datele existente despre expunere cu riscurile cunoscute pentru sănătate, ceea ce înseamnă că impactul real ar putea fi mai mic sau mai mare.

Cu toate acestea, concluziile indică o povară semnificativă asupra sănătății globale și necesitatea unor studii suplimentare. Cercetătorii solicită reglementări mai ample pentru aditivii din plastic, precum și îmbunătățirea monitorizării și a gestionării deșeurilor, pentru a reduce expunerea populației.

Citește și: România, pe locul al treilea în UE la decesele cauzate de boli care puteau fi evitate