Cantitatea de gheață cerută de organizatorii Jocurilor Olimpice de la Paris a fost contestată de oameni de știință din Franța, Qatar, India și Elveția, care au emis un semnal de alarmă, în contextul în care ceremonia de deschidere a evenimentului are loc vineri, 26 iulie.

Concret, aceștia au susținut într-un editorial publicat în British Journal of Sports Medicine că utilizarea gheții în cadrul evenimentului a atins „niveluri extraordinare”, în ciuda lipsei dovezilor referitoare la eficacitatea acesteia.

„Cantitatea de energie și de apă necesară pentru producerea, depozitarea și transportul gheții nu este benefică pentru planetă, ca să nu mai vorbim de costul acesteia”, au adăugat aceștia, potrivit The Guardian.

450 de tone de gheață pentru Jocurile Olimpice și 200 pentru Jocurile Paralimpice

Academicienii au precizat că în timp ce aproximativ 22 de tone de gheață au fost livrate în scop medical la locurile de desfășurare a competițiilor din cadrul Jocurilor Olimpice de la Tokyo din 2020 și alte 42 de tone au fost furnizate în Satul Olimpic, necesarul pentru Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 depășește cu mult aceste cifre.

Estimările inițiale au fost de 1.624 de tone de gheață - la un cost de 2,5 milioane de euro - dar, după ce niciun furnizor independent nu a fost în măsură să participe la licitația publică, organizatorii Jocurilor de la Paris și-au revizuit estimarea la 650 de tone (450 pentru Jocurile Olimpice și 200 pentru Jocurile Paralimpice).

Imersiunea în apă rece a reprezentat aproximativ 10% din tratamentele prescrise de fizioterapeuți la policlinicile olimpice din Atena 2004 și Londra 2012, crescând la 44% până la Rio 2016. Dintre scufundări, 98% au fost în scopuri de recuperare, restul tratând leziuni.

Deși imersia în apă rece este utilă pentru tratarea epuizării cauzate de căldură, după exerciții la temperaturi ridicate și pentru durerile musculare, aceasta nu ar trebui folosită pentru recuperare între reprize consecutive de antrenament de intensitate ridicată și nici pentru recuperarea imediată sau pe termen lung după exerciții de rezistență.

„Utilizarea gheții la Jocurile Olimpice de vară a atins niveluri extraordinare, putând pune la încercare resursele locale și regionale. Atunci când planifică furnizarea de gheață, organizatorii ar trebui să încerce să reducă la minimum utilizarea practicilor nebazate pe dovezi și să promoveze o mai bună sustenabilitate.

Gheața ar trebui să rămână disponibilă pentru anumite situații, inclusiv pentru ameliorarea durerii acute, nevoi specifice de recuperare și gestionarea insolației de efort”, au concluzionat academicienii.

Terapia cu căldură ar putea fi mai eficientă

Răspunzând constatărilor, Paulina Kloskowska, doctor în fizioterapie sportivă și musculo-scheletală la King's College London, care lucrează adesea cu sportivi de elită, a declarat că sportul la nivel înalt a funcționat întotdeauna la „periferia dovezilor” pentru a obține „câștiguri marginale” în performanță, prevenirea rănilor sau recuperare și că îngrijorările cu privire la utilizarea excesivă a gheții au fost valide.

„Există din ce în ce mai multe date care arată că terapia cu căldură este de fapt mai bună pentru recuperarea musculară pe termen lung în astfel de circumstanțe și că terapia precoce și frecventă cu gheață și frig poate reduce rezistența țesuturilor, capacitatea de a suporta sarcini sau de a se adapta într-un mod sănătos.”, a spus specialista.

Doctorul Richard Budgett, directorul medical și științific al Comitetului Internațional Olimpic, a declarat că studiul ar trebui să contribuie la asigurarea faptului că Jocurile folosesc gheața cât mai eficient și mai rațional posibil.

„În plus, există alternative la gheață disponibile, inclusiv un sistem de răcire cu apă filtrată răcită la 10 grade Celsius, care ne permite să reducem considerabil consumul de energie. Vom continua să monitorizăm cu atenție acest aspect pentru dovezi viabile astfel încât să reducem în continuare cantitatea de gheață utilizată la Jocurile viitoare, aliniindu-ne la cele mai bune practici medicale.”, a spus el.

Evoluțiile tricolorilor la Jocurile Olimpice sunt relatate de echipa Radio România Actualități trimisă special la Paris, alcătuită din Catrinel Oprișiu, Bogdan Predescu, Robert Șișcă, Gabi Bucur și Zoltan Szep.

Citește și: JO 2024. Obiectivul este de 6 - 8 medalii pentru România, susține Mihai Covaliu