JO Paris 2024: Flacăra olimpică a ediției, stinsă. Steagul olimpic, predat viitoarelor gazde americane | VIDEO
După 16 zile în care au fost întreceri şi au fost acordate medalii la 329 de probe, Stade de France a găzduit ceremonia de închidere a evenimentului sportiv.
Articol de Andrei Enache, Publicat: 12 August 2024, 07:49 • Actualizat: 12 August 2024, 08:12
Preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic, Thomas Bach, a declarat închise Jocurile Olimpice de la Paris.
După 16 zile în care au fost întreceri şi au fost acordate medalii la 329 de probe, Stade de France a găzduit ceremonia de închidere a evenimentului sportiv.
Peste 70.000 de spectatori au asistat în tribunele arenei pariziene.
Sub titlul ''Amintiri'' (Records) și reunind aproape 300 de artiști, spectacolul a fost regizat de acelaşi Thomas Jolly, care a supervizat şi ceremonia de deschidere.
Ceremonia a debutat în Grădinile Tuileries, duminică seară, unde arde flacăra olimpică, Zaho de Sagazan şi corul Academiei Haendel-Hendrix interpretând melodia ''Sous le ciel de Paris'', de Edith Piaf.
Înotătorul francez Leon Marchand (patru medalii de aur şi una de bronz), unul dintre starurile ediției, a apărut în Grădinile Jardins Tuileries, şi a preluat flacăra olimpică într-un felinar, pentru a o transporta pe Stade de France.
Pe Stade de France, Orchestra Divertimento a interpretat imnul Franţei, La Marseillaise, reorchestrat de Victor le Masne.
Într-o atmosferă destinsă, purtătorii de drapel ai ţărilor participante au defilat pe arenă, cel al României fiind purtat de halterofila Mihaela Cambei, medaliată cu argint.
După ce au intrat toţi sportivii, crainicul stadionului a anunţat un karaoke pentru toată asistenţa, pe melodiile ''Les Champs-Elysées'' de Joe Dassin, ''Freed From Desire'' de Gala şi ''We Are the Champions'' de Queen.
Totodată, le-a fost adus un omagiu celor peste 45.000 de voluntari care au ajutat la buna desfăşurare a Jocurilor Olimpice.
Stade de France s-a transformat apoi într-un teatru uriaş, întunecat şi misterios. Din ceruri a apărut un Mesager de Aur, personaj care este inspirat din referinţe istorice franceze, inclusiv Spiritul Bastiliei.
Potrivit protocolului, steagul Greciei a fost înălţat, iar imnul acestei ţări interpretat în semn de recunoştinţă pentru leagănul Jocurilor Olimpice, însă regizorul Thomas Jolly a inclus acest moment în show-ul său, ducându-se pe urmele lui Pierre de Coubertin, la finalul anilor 1800, când acesta a reînviat Jocurile Olimpice din antichitate.
Nike, zeiţa greacă a Victoriei, aflată pe fiecare medalie acordată la Paris, a apărut pe scenă, iar în tribune, prin brăţări LED oferite spectatorilor sunt oferite imagini cu sportivii pictaţi pe ceramica antică, apoi porumbeii păcii şi inelele olimpice.
Într-un balet coregrafic impresionant, Mesagerul de Aur a descoperit inelele olimpice, care au fost ridicate în aer din subsolul stadionului.
Pianistul francez şi solistul de operă Benjamin Bernheim a interpretat ''Imn lui Apollo'', în timp ce Alain Roche a cântat la un pian suspendat vertical în aer.
Pe ecranele stadionului au rulat imagini cu cele mai reprezentative momente ale Jocurilor Olimpice, inclusiv descătuşarea halterofilei Mihaela Cambei la câştigarea medaliei de argint.
Petrecerea a continuat în mijlocul terenului cu trupa franceză Phoenix, căreia i s-a alăturat Angele, după care au urmat Kaminsky, Air şi Vannda, dar şi Ezra Koenig (Vampire Weekend).
Preşedintele Comitetului de de organizare Paris-2024, Tony Estanguet, a ţinut discursul de închidere, în prezenţa preşedintele CIO, Thomas Bach, şi a reprezentanţilor celor cinci continente şi echipei refugiaţilor: pugilista Cindy Ngamba (echipa refugiaţilor), medaliată cu bronz, jucătoarea chineză de tenis de masă Yingsha Sun, cu trei medalii de aur şi două de argint, înotătoarea australiană Emma McKeon, cu şase medalii de aur, trei de argint, cinci de bronz, maratonistul kenyan Eliud Kipchoge, cu două medalii de aur, una de argint şi una de bronz, luptătorul cubanez Mijain Lopez și judoka francez Teddy Riner, cvintuplu campion olimpic.
Imnul olimpic a fost interpretat de corul Maîtrise de Fontainebleau şi Orchestra Divertimento, după care drapelul olimpic a fost înmânat de primarul Parisului, Anne Hidalgo, preşedintelui Thomas Bach, care l-a oferit primarului viitoarei gazde a Jocurilor Olimpice, Los Angeles (2028), Karen Bass, care a fost însoţită de celebra gimnastă Simone Biles.
A urmat intonarea imnului Statelor Unite de către artista californiană HER.
La finalul acestuia, cunoscutul actor american Tom Cruise a apărut pe acoperişul stadionului și a coborât pe în rapel în mijlocul sportivilor pentru a prelua steagul olimpic, plecând cu el pe o motocicletă. După ce a traversat Parisul el este într-un avion din care sare cu paraşuta şi ajunge la celebrul semn Hollywood.
Pe o melodie a trupei Red Hot Chili Peppers, Tom Cruise predă drapelul olimpic care e purtat pe rând de foşti olimpici precum Kate Courtney (mountain bike, 2020), fostul atlet Michael Johnson (cvadruplu campion olimpic, 1992-2000) şi Jagger Eaton (dublu medaliat la skateboarding, 2020-2024), până pe stadionul LA Memorial Coliseum, gazda Jocurilor din 1932 şi 1984, oprindu-se pe celebra Venice Beach unde concertează Red Hot Chili Peppers şi Billie Eilish. Snoop Dogg, care a asistat la mai multe competiţii la JO de la Paris, şi-a făcut şi el apariţia pe plaja californiană, lui alăturându-i-se Dr Dre.
Ceremonia a revenit apoi pe Stade de France, unde Leon Marchand a adus flacăra olimpică, aceasta fiind stinsă.
Într-un act final special, portdrapelul Franţei, Antoine Dupont, campion olimpic la rugby în VII, a înmânat steagul Franţei echipei paralimpice a țării.
Jocurile Paralimpice vor debuta la Paris pe 28 august.
Yseult a interpretat celebra melodie a lui Frank Sinatra, My Way, care a fost inspirată din cântecul franţuzesc ''Comme d'habitude'', iar pe cerul Parisului a fost aprins un spectaculos foc de artificii.
Cu 9 medalii, dintre care trei de aur, patru de argint şi două de bronz, România s-a clasat pe locul 23 în ierarhia pe medalii, dominată de SUA, China și Japonia.
Delegaţia americană a încheiat Jocurile de la Paris pe primul loc graţie medaliei câştigate în ultima probă a competiţie, baschet feminin (67-66 cu Franţa), cu care a egalat China la medaliile de aur (40-40), depăşind-o pe cele de argint (44-27).
Americanii (40-44-42) au ocupat primul loc, urmaţi de chinezi (40-27-24), japonezi (20-12-13), australieni (18-19-16) și francezi (16-26-22).













