Poliţiştii din Ilfov fac cercetări după ce mai multe persoane l-au comemorat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, pe liderul Mişcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, la troiţa din localitatea Tâncăbeşti.

Printre cei prezenți s-a numărat și președinta partidului SOS România, Diana Şoşoacă.

Anchetatorii au deschis un dosar penal.

”Poliţiştii IPJ Ilfov efectuează cercetări, în cadrul unui dosar penal, întocmit sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de OUG 31/2002, privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, art. 5, respectiv «Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi»”, au comunicat reprezentanţii IPJ Ilfov.

Polițiștii fac cercetări pentru identificarea tuturor persoanele participante la acea activitate.

Legea interzice organizaţiile şi simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

"Păcat originar" al statului român modern

"Mişcarea antisemită are tradiţii mai vechi de perioada interbelică, povestea datează încă de la fondarea statului român modern. Constituţia de la 1866 a fost modificată în Adunarea Constituantă sub presiunea unei mişcări de stradă antisemite. Iniţial, Adunarea Constituantă intenţiona să acorde drepturi cetăţeneşti evreilor. Antisemiţii, care erau surprinzător de bine organizaţi şi articulaţi discursiv la 1866, s-au mobilizat, au scris petiţii, au adunat mii de semnături, au mobilizat oameni politici în Adunarea Constituantă, au adunat o mulţime agresivă la uşile Adunării şi i-au presat pe oamenii politici, care au cedat prea repede şi au modificat articolul din Constituţie care acorda drepturi evreilor, creând o problemă care va dura decenii la rând. În 1866, după ce a obţinut schimbarea Constituţiei, mulţimea agresivă de la Adunarea Constituantă s-a pornit şi a distrus Templul Coral. Aşadar, avem un păcat originar al statului român modern care apoi s-a tot repetat, au fost o mulţime de episoade violente despre care nu învăţăm în manuale, dar problema de aici porneşte", a explicat recent istoricul Adrian Cioflâncă pentru Radio România Cultural.

„Legionarii şi cuziştii ştiu să exploateze frici, într-o manieră pe care o vedem repetată astăzi. De exemplu, au formulat echivalentul a ceea ce astăzi se cheamă „teoria marii înlocuiri”. Speriau populaţia că evreii vor înlocui elitele creştine din România, pentru că ei se aflau în număr mai mare pe băncile universităţilor decât populaţia creştină, majoritar rurală, că vor înlocui meşteşugarii, întreprinzătorii şi comercianţii români în activităţile economice, că vor domina sistemul bancar", a adăugat cercetătorul.

Corneliu Zelea Codreanu, "implicat personal în violenţe"

"Pe o bază care vine din secolul al XIX-lea, după Primul Război Mondial, în consonanţă cu ce se întâmpla în multe alte ţări din Europa, şi în România se dezvoltă o mişcare antisemită, xenofobă, general vorbind, dar cu accent pe antisemitism, şi în cele din urmă profund antidemocratică. Mai întâi, în 1923, a fost înfiinţată la Iaşi o organizaţie politică numită Liga Apărării Naţional-Creştine, condusă de profesorul A. C. Cuza de la Facultatea de Drept a Universităţii ieşene. Această Ligă intră în Parlament, are o bază importantă electorală în special în Moldova centrală şi de Nord dar şi în alte locuri din România. Din partidul acesta a făcut parte şi un profesor de la liceul din Huşi, Ion Zelea Codreanu. Fiul acestuia (Corneliu Zelea Codreanu) s-a desprins din Liga Apărării Naţional-Creştine în 1927 şi a format o grupare politică pe care a numit-o Legiunea Arhanghelul Mihail. În perioada anterioară, a avut loc un şir de violenţe care s-au manifestat foarte vizibil în mediul studenţesc, nu doar la Iaşi, ci şi la Cluj, la Bucureşti, la Oradea. S-a constituit această organzaţie care a devenit foarte violentă. De altfel, însuşi Codreanu a fost implicat personal în violenţe. În 1924 l-a asasinat pe treptele Tribunalului din Iaşi pe prefectul de poliţie Constantin Manciu. El a invocat că era în legitimă apărare. Legitimă apărare cu revolverul în buzunar!”, a amintit istoricul Dorin Dobrincu.

Citește și: Alegerile parlamentare ar putea schimba orientarea prooccidentală a României (Reuters)