Muzeul Național Brukenthal Sibiu va expune în premieră națională, în 2027, lucrarea „Fata cu unicorn” de Rafael Sanzio, ca urmare aunui schimb cultural cu Galeria Borghese din Roma (Italia), a anunţat muzeul sibian.

De asemenea, tot în premieră națională, pasionații de artă vor putea admira, la sfârşitul anului, lucrarea „Leda şi lebada” de Leonardo da Vinci.

Tabloul, expus în premieră în România

„Este o mare bucurie să anunţăm faptul ca renumita Galerie Borghese din Roma a acceptat cererea noastră. Am avut numeroase dialoguri cu doamna director dr. Francesca Cappelletti şi amândoi am înţeles importanţa colaborării instituţionale. Vom putea realiza importante expoziţii în România şi în Italia. Expunerea la Muzeul Naţional Brukenthal a unei lucrări de Leonardo da Vinci şi apoi de Rafael subliniază faptul că dorim să realizăm lucruri importante pentru comunitate, pentru muzeu şi pentru România. Nu este deloc uşor să discuţi aducerea a doua capodopere importante care sunt cerute anual de mari muzee din lumea întreaga. Însă am reuşit. Avem acordul Galeriei Borghese, iar acum trebuie să lucrăm să putem organiza două evenimente istorice şi memorabile. Vor fi două premiere expoziţionale de mare anvergură pentru istoria artei şi a muzeelor din România. Alături de aceste două capodopere ale artei italiene expoziţiile vor conţine şi alte lucrări din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal şi din alte colecţii. Mulţumesc Galeriei Borghese, Ministerului Culturii, doamnei Gabriela Dancău, Ambasadoarea României în Italia, şi domnului Federico Mollicone, preşedintele Comisiei de Cultură din cadrul Parlamentului Italian. Să fim sănătoşi să putem organiza şi să deschidem cele două expoziţii. Muzeul Naţional Brukenthal merită mai mult! Sibiu şi România merită mai mult!”, a declarat Alexandru Constantin Chituţă.

Raffaello Sanzio da Urbino (1483-1520), cunoscut sub numele de Rafael, a fost unul dintre cei mai mari pictori şi arhitecți italieni din perioada Renaşterii, alături de Michelangelo şi Leonardo da Vinci.

Lucrările sale sunt cunoscute în lumea pasionaților de artă pentru claritatea formei, uşurinţa compoziţiei şi realizarea vizuală a perfecţiunii neoplatonice a măreţiei umane.

La scurtă vreme după sosirea sa la Roma, Rafael începe lucrările de decorare a camerelor din Vatican, cunoscute ulterior sub numele de Le Stanze di Raffaello, loc în care ia naştere una din cele mai importante creaţii ale sale, „Şcoala din Atena”.

Conform Agerpres, opera „Fata cu unicorn” este unul din cele mai cunoscute portrete realizate de Rafael.

Lucrarea, una dintre cele mai emblematice ale pictorului

„Tânăra este portretizată într-o vedere parţială din trei sferturi, aşezată în faţa parapetului unei loggii, aşa cum se poate observa din cele două coloane laterale care încadrează jumătatea superioară a picturii. În fundal se află un peisaj deluros cu tonuri estompate. Tânăra poartă o rochie cu corset strâmt şi decolteu larg, cu o curea îngustă în jurul taliei. Bordura care conturează decolteul şi mânecile grele de catifea roşu închis ies în evidenţă pe fundalul materialului verde deschis. Umerii sunt acoperiţi de un voal uşor, iar în jurul gâtului are un lanţ de aur, cu un pandantiv aşezat pe piept. Acesta constă dintr-un rubin sau granat central mare, montat în aur şi finisat cu o perlă picătură. Aurul este folosit şi pentru cataramă mică de la talie şi pentru agrafa delicată de la păr, care este strâns în jurul feţei şi cade uşor într-o împletitură peste umeri”, se arată în comunicatul de presă al muzeului sibian.

Lucrarea a fost confirmată pentru prima dată ca parte a Colecţiei Borghese în inventarul din 1833.

Până în 1936, femeia a fost identificată ca Sfânta Ecaterina din Alexandria, caracterizată prin atributul obişnuit al roţii cu ţepi în loc de unicornul actual, iar pe umeri, o manta grea a modificat profilul figurii.

În urma unor radiografii efectuate la acea vreme, specialiștii au descoperit prezenţa unui câine sub unicorn, un animal asociat cu conceptul de fidelitate conjugală.

Atribuită anterior Şcolii lui Perugino, Francesco Granacci sau Ghirlandaio, după restaurare, criticii au fost în general de acord asupra atribuirii picturii lui Rafael, aşa cum a sugerat Longhi (1927).

Pictura este considerată o operă timpurie a artistului Rafael, datată în diverse moduri între 1506 şi 1509.

De asemenea, a fost emisă o ipoteză conform căreia tabloul ar putea fi un portret al Maddalenei Doni, viitoarea sa mireasă, cu o datare în consecinţă a anilor 1504-1505.

Citește și: Tabloul „Nimfă dormind” de Nicolae Grigorescu, licitat estimativ la 100.000-200.000 de euro