Expertul în drept constituţional Augustin Zegrean, fost preşedinte al CCR, a comentat pentru emisiunea "Agenda globală", de la Radio România Actualități, calendarul electoral stabilit de coaliția guvernamentală.

După ședințe separate, liberalii și social-democrații au convenit, miercuri seară, să comaseze alegerile locale cu cele europarlamentare din 9 iunie.

Cele două partide din actuala coaliție de guvernământ vor candida pe liste comune la scrutinul pentru Parlamentul European. În schimb, PSD și PNL vor avea proprii candidați la alegerile locale.

Alegerile prezidențiale ar urma să fie devansate în septembrie, iar cele parlamentare ar urma să fie organizate în decembrie.

"Este cam târziu, pentru că este Comisia de la Veneţia care are un îndreptar, să-i zicem, pentru bunele practici în materie electorală, care spune nu cu trei luni sau cu şase, spune chiar cu un an înainte de alegeri nu-i bine să se modifice legislaţia. Acum, ce fac ei nu modifică legislaţia, nu se modifică legile electorale, ci doar durata, termenele se stabilesc. Deci, s-au stabilit că se vor face deodată alegeri parlamentare pentru Parlamentul European şi alegerile pentru instituţiile publice locale. Deci urmează să se dea o lege sau o ordonanţă sau o hotărâre de guvern, nu ştiu cum vor face, prin care să stabilească data alegerilor. Nu au spus astăzi cum vor face şi prin ce act vor stabili data alegerilor. Problema care se pune este aceea cu aleşii locali, care au mandat până în septembrie, sfârşitul lui septembrie ar trebui să se încheie mandatul", a spus Augustin Zegrean.

"Unii [aleşi] nu vor putea să-şi exercite funcţia pentru că nu vor fi în funcţie, iar ceilalţi nu vor vrea să-şi exercite funcţia că nu vor mai fi în funcţie. Mai este şi pericolul ca primarii care nu vor mai fi aleşi şi consilierii care nu vor mai fi aleşi să piardă toţi banii până în septembrie să lase primăria fără bani.

Expertul a fost întrebat despre justificarea devansării prezidenţialelor, care ar urma să fie organizate în septembrie.

"Juridic acest lucru nu ştiu cum o să-l rezolve, pentru că mandatul preşedintelui este de cinci ani şi acest mandat se încheie în 21 decembrie, pentru că atunci a depus jurământul preşedintele în 2019. Deci cum vor justifica faptul că îi iau din mandatul preşedintelui trei luni sau patru luni, câte o să fie acolo, nu ştiu, pentru că prin lege lucrul acesta nu este posibil (...) Ei spuneau într-o vreme că [ existenţa a doi preşedinţi] este după model american, că americanii fac alegerile prin noiembrie şi preşedintele intră în funcţie fix în aceeaşi zi, de fiecare dată în ianuarie cândva, când depune jurământul. Dar numai că acolo este altă Constituţie, aşa este în sistemul american. Sistemul nostru este altfel. Sigur, şi până acum era o perioadă când erau doi preşedinţi. După al doilea tur de scrutin, mai dura vreo două săptămâni până când fostului preşedinte îi expira mandatul şi cel nou îi lua locul, dar două săptămâni nu e egal cu trei luni. Nu ştiu, preşedintele va fi de acord să renunţe la trei luni din mandatul lui? E de văzut", a mai spus Augustin Zegrean.

Fostul judecător constituțional a fost chestionat dacă este în puterea preşedintelui să renunţe la o perioadă din mandatul lui.

"Dacă îşi dă demisia, altfel nu. Guvernul e obligat ca în termen de trei luni, 90 de zile zice Constituţia, să organizeze alegeri prezidenţiale pentru un nou preşedinte. Deci e complicat", a opinat Augustin Zegrean.

Opoziţia critică intenţia de comasare a alegerilor şi susţine că acesta este "un atac la democraţie".