Peste 50.000 de decese înregistrate în orașele Europei, în vară, sunt atribuite valurilor de căldură brutale care au lovit continentul.

Canicula acestui an devine cea mai mortală din istoria meteorologică a regiunii, conform unei noi analize citate de CNN.

Aproximativ două treimi din decese, adică peste 32.600, sunt atribuite în mod direct schimbărilor climatice, generate de poluarea cu combustibili fosili, potrivit rezultatelor publicate în două studii evaluate de specialiști din revista Nature Health.

„Cred că putem afirma cu destulă încredere că vara anului 2026 este probabil să fi fost cea mai gravă din istorie în ceea ce privește mortalitatea legată de căldură în mare parte din Europa”, a declarat Clair Barnes, autoare a rapoartelor și cercetătoare în domeniul vremii extreme și al schimbărilor climatice la Imperial College London.

Această cifră șocantă a deceselor este dezvăluită cu doar câteva săptămâni înainte ca liderii internaționali să se reunească în Turcia pentru discuțiile anuale ONU privind clima și la câteva zile după ce un raport ONU a avertizat că șansele lumii de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale au dispărut acum.

„Suntem departe de a limita cele mai grave consecințe ale schimbărilor climatice, iar guvernele trebuie să înțeleagă că fără acțiuni mai rapide și o coordonare mai bună, lucrurile vor deveni doar mai rele”, a spus Barnes.

Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid, iar căldura extremă, cea mai mortală formă de vreme extremă, devine deja insuportabilă. Temperaturi ridicate fără precedent au cuprins continentul de la sfârșitul lunii mai până la sfârșitul lunii august din acest an.

A fost cea mai fierbinte vară din istorie în Europa de Vest, cu temperaturi cu aproximativ 2,9 grade Celsius (5,2 grade Fahrenheit) peste media perioadei 1991-2020. În zile individuale, însă, anomaliile au fost mult mai mari, cu temperaturi cu peste 12 grade Celsius (21,6 grade Fahrenheit) mai ridicate decât de obicei în unele țări.

Pentru a calcula bilanțul deceselor, oamenii de știință au comparat temperaturile din 854 de orașe din 30 de țări europene din această vară cu cele care ar fi fost așteptate într-o lume fără schimbări climatice.

Apoi au folosit cercetări evaluate de specialiști privind relația dintre temperaturile ridicate și decesele zilnice pentru a modela numărul probabil de decese legate de căldură între începutul lunii iunie și sfârșitul lunii august. Este o metodă despre care oamenii de știință spun că produce estimări ale deceselor în linii mari conforme cu cele publicate ulterior de autoritățile naționale de sănătate.

Ei au estimat un total de 50.391 de decese legate de căldură în aceste orașe, care reprezintă aproximativ 40% din populația țărilor studiate. Bilanțul deceselor este cel mai ridicat din ultimii 26 de ani și substanțial mai mare decât cel al valurilor majore de căldură europene din 2022 și 2003, au constatat cercetătorii.

Europa de Sud și de Vest au fost cele mai afectate, dar și regiunile nordice, de obicei mai răcoroase, inclusiv Regatul Unit, au înregistrat mii de decese.

Cele mai ridicate rate de mortalitate s-au înregistrat în rândul persoanelor de 85 de ani sau mai în vârstă, dar căldura poate afecta pe oricine, iar peste 800 de persoane cu vârste între 20 și 44 de ani au murit din cauze legate de căldură, conform rezultatelor.

Această vară este „probabil să fi fost cea mai periculos de fierbinte vară pe care a cunoscut-o Europa până în prezent”, concluzionează raportul.

Oamenii de știință au constatat, de asemenea, că rolul schimbărilor climatice în decesele cauzate de căldură devine tot mai pronunțat. La începutul acestui secol, poluarea cu combustibili fosili era responsabilă pentru aproximativ 40% din decesele cauzate de căldură, comparativ cu aproximativ două treimi în prezent.

Raquel Nunes, profesoară asociată în sănătate și mediu la Universitatea din Warwick, care nu a fost implicată în cercetare, a spus că rezultatele contribuie la „dovezile tot mai numeroase despre cât de mortală poate fi căldura extremă, în ciuda faptului că este descrisă ca un «ucigaș tăcut» din cauza impacturilor care nu sunt întotdeauna imediat vizibile”.

Unul dintre aspectele cele mai îngrijorătoare a fost că bilanțul deceselor a fost ridicat și în rândul tinerilor, cu mii de persoane sub 65 de ani estimate a fi murit, a adăugat Nunes.

„Până când nu renunțăm la dependența de combustibilii fosili, vom continua să vedem veri din ce în ce mai fierbinți și mai periculoase”, a spus Barnes. Iar asta înseamnă veri și mai mortale la orizont.

„Aceste cifre sunt un memento dur că verile noastre mai fierbinți și mai extreme au un impact tot mai sever asupra sănătății publice”, a adăugat ea: „În spatele acestor statistici se află oameni reali a căror viață a fost pierdută și familii reale care îi plâng.”

Citește și: Taifunul Champi, tot mai aproape de Taiwan