Decizia CCR de a respinge o candidatură la alegerile prezidențiale, criticată de 20 de ONG-uri
„În nicio democraţie consolidată nu găsim situaţii în care un candidat, nici măcar dintre cei de inspiraţie fascistă, să fie eliminat din competiţie prin astfel de decizii”, au transmis ONG-urile.
Articol de Ana-Maria Anitoiu, Publicat: 08 Octombrie 2024, 15:27 • Actualizat: 08 Octombrie 2024, 15:27
Decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) de a respinge o candidatură la alegerile prezidențiale a fost criticată de 20 de organizaţii neguvernamentale. ONG-urile susțin că eliminarea „arbitrară” din competiția electorală a unui candidat al opoziţiei „pune la îndoială însăşi esenţa sistemului democratic" din țară.
Cele 20 de ONG-uri, printre care se numără ActiveWatch, APADOR-CH şi Expert Forum, au protestat față de hotărârea CCR, printr-o scrisoare publică, conform unui comunicat al Centrului de Resurse pentru participare publică.
„Protestăm ferm împotriva deciziei Curţii Constituţionale, care pune la îndoială însăşi esenţa sistemului democratic din România. În nicio democraţie consolidată nu găsim situaţii în care un candidat, nici măcar dintre cei de inspiraţie fascistă, să fie eliminat din competiţie prin astfel de decizii”, au transmis ONG-urile.
Acestea au reamintit că pe 5 octombrie 2024 Curtea Constituţională a decis invalidarea candidaturii Dianei Şoşoacă, hotărâre adoptată cu o majoritate la limită, de cinci voturi „pentru" şi două voturi „contra", în condiţiile în care doi judecători ai CCR au absentat de la şedinţă.
„În motivarea deciziei, CCR face o lungă argumentaţie filosofică pentru a ajunge la concluzia că 'elementele cuprinse în jurământul de credinţă sunt condiţii de eligibilitate şi de fond pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale”, şi că „examinarea acestor condiţii poate fi realizată numai de Curtea Constituţională”.
„Curtea numeşte aceste criterii noi, adăugate de ea însăşi la lege, constituţionalitatea candidaturii. Iar pentru a verifica aceste noi criterii, Curtea decide să analizeze conduita şi declaraţiile publice ale candidatei", se mai arată în document.
Semnatarii au menționat că decizia Curţii Constituţionale este o „premieră" în România, „extrem de îngrijorătoare", deoarece într-o ţară democratică opoziţia trebuie învinsă la urne, „nu exclusă din competiţie pe căi procedurale”.
În plus, potrivit aceleiaşi surse, Diana Şoşoacă nu este singurul candidat care a exprimat public, măcar o dată, „opinii politice antidemocratice şi anti-europene".
„CCR analizează 'declaraţiile publice, luările de poziţii sau participarea la anumite evenimente' ale candidatei şi consideră că acestea reprezintă 'temeiuri suficiente pentru a indica faptul că doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă, în calitate de candidat la funcţia de Preşedinte al României, pune la îndoială şi desconsideră obligaţia de respectare a Constituţiei prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanţii esenţiale ale valorilor şi opţiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE şi al NATO.'
Traducând în cuvinte simple, cinci judecători ai Curţii Constituţionale argumentează, pe zece pagini, că ei, şi doar ei, au dreptul de a analiza comportamentul unor persoane şi de a decide cine merită să fie preşedinte, a priori, şi indiferent de votul popular", se arată în scrisoarea deschisă.
ONG-urile au precizat că decizia CCR reprezintă „un derapaj grav pe calea iliberalismului”. Acestea au menționat că rolul CCR este de a veghea respectarea criteriilor de eligibilitate pentru candidaţi şi este o instanţă pentru contestaţii electorale, care „nu ar trebui să facă judecăţi de natură morală" bazate pe declaraţiile publice ale unui candidat, dacă acesta sau aceasta îndeplineşte condiţiile de formă şi fond.
„Nu susţinem opiniile politice ale candidatei Diana Şoşoacă. Dimpotrivă, condamnăm ferm declaraţiile de sorginte fascistă făcute şi teoriile conspiraţiei pe care aceasta le promovează în spaţiul public. Există organisme şi instanţe care pot sancţiona astfel de declaraţii şi acţiuni, în conformitate cu legislaţia în vigoare, care trebuie aplicată respectând principiile statului de drept şi drepturi fundamentale, cum ar fi cel la libertatea de exprimare.
Credem ferm că orice cetăţean poate propune inclusiv schimbarea Constituţiei, dacă o astfel de propunere se încadrează în limitele prevăzute de articolele 150-152 din legea fundamentală. O astfel de propunere poate fi dezbătută şi poate trece prin filtrul votului Parlamentului şi al votului popular", a menționat sursa citată.
Scrisoarea a fost semnată de: ActiveWatch, APADOR-CH, Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti, Asociaţia pentru Relaţii Comunitare, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet, Asociaţia Respiro Human Rights Research Centre, Asociaţia Civica, Atlatszo Erdely/Transilvania Transparentă, Centrul de Resurse Juridice, Centrul FILIA și Centrul pentru Inovare Publică.
Lista continuă cu: Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, Centrul Român de Politici Europene, CeRe: Centrul de Resurse pentru Participare Publică, Expert Forum, FDSC - Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Forum Apulum, Funky Citizens și Miliţia Spirituală.
Citește și: Motivarea CCR pentru respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă